0.7 C
București
sâmbătă, 14 decembrie 2024
AcasăLifestyleFoodLOL. OMG. BFF. Viaţa noastră în prescurtări

LOL. OMG. BFF. Viaţa noastră în prescurtări

Acronimele au devenit atât de uzitate în limbajul nostru, încât vor avea şi ele soarta oricărui lucru folosit în exces: devalorizarea, scrie jurnalistul Robert Lane Green, de la Intelligent Life.

„Doamne” sau omonimul lui american, „Oh, my God”, au fost înlocuite de adolescenţi cu expresia „OMG”. Un alt acronim celebru este LOL, care şi-a început existenţa ca „laughing out loud” (adica „râd zgomotos”) şi care astăzi înseamnă mai degrabă „ceva care m-a făcut să mă amuz puţin”. O altă prescurtare le calcă pe urme: BFF (Best Friends Forever = „cele mai bune prietene pentru totdeauna”), folosită şi la noi tot mai des.

Nu doar adolescenţii dau noi valenţe limbajului. Adulţii au propriile lor prescurtări. În domeniul afacerilor se întâlnesc foarte multe asemenea acronime: CEO (chief executive officer- director executiv), CIO, CTO, COO, CLO- pentru directorii de tehnologie, finanţe şi operaţiuni şi avocatul companiei. VP sau SVP sunt alte prescurtări uzitate în limbajul de business şi înlocuiesc vicepreşedintele sau senior vice-preşedinte. Un studiu efectuat de reţeaua socială LinkedIn a arătat că numărul celor care devin VP creşte de trei ori mai mult decât numărul celor care se înscriu ca membri.

Nu mai vorbim de departamentul de HR (Human Resources, adică Resurse Umane) sau PR (care înseamnă Relaţii Publice şi nu relaţii cu publicul, cum mulţi oameni tind să înţeleagă).

Istoricul literelor de tipar

Orice acronim este perceput ca firesc într-o eră a tehnologiei, când aproape orice facem se leagă, într-un fel sau altul, de computere. Primele computere moderne aveau acronime (ENIAC sau UNIVAC), apoi au apărut PC-urile, adică „personal computers”. Ulterior, am fost invadaţi de CPU-uri, adică „central processing units” (unităţile centrale), care au progresat de la citirea CD-urilor (compact disc) la downloadarea (adică descărcarea de pe internet) fişierelor MP3. Nimeni nu ştie cum va fi viitorul, dar există certitudinea că va veni în litere de tipar, scrie corespondentul internaţional pentru The Economist, Robert Lane Green.

Ne-am învăţat aşa de tare să folosim acronimele, încât le vedem şi unde nu sunt. Pe Internet, circulă tot felul de cuvinte despre care se spune că sunt prescurtări, când, în realitate, sunt termeni de sine stătători. Robert Lane Green dă exemplul formulei licenţioase „fuck” (care nu înseamnă, aşa cum se crede, „for unlawful carnal knowledge”= pentru cunoaşterea carnală interzisă) ori „posh” (nu „port out, starboard home”).

Când am început, de fapt, să vorbim în acronime?

Armata are un rol foarte important în răspândirea comunicării prin prescurtări. Totuşi, acronimele nu sunt atât de vechi: nu le vom găsi, cu siguranţă, în documentele lui George Washington. Cele câteva prescurtări folosite răzleţ în limbajul curent al secolului XIX au început să abunde odată cu Primul Război Mondial, spune lingvistul David Wilton. Unul dintre cele mai cunoscute acronime din această perioadă este „AWOL” („absent without leave”, adică a pleca fără permisiune din bază).

Cele câteva prescurtări s-au înmulţit, odată cu primul preşedinte cunoscut sub iniţialele lui, FDR, adică Franklin Delano Roosevelt. În timpul Marii Depresii, el a creat o serie de instituţii guvernamentale cunoscute, de asemenea, sub iniţiale: TVA (Tennesee Valley Authority) şi WPA (Works Progress Administration).

Există şi alţi precursori ai comunicării prin acronime. Folosirea literelor ca simboluri a început cu activitatea lui Jons Jacob Berzelius, care a inventat notaţiile chimice moderne în 1813 (O pentru oxigen sau Fe pentru fier). În secolul nostru, ne putem referi cu uşurinţă la FBI, la CIA ori la instituţiile noastre româneşti, ca SIE, SRI ori MApN.

Medicina şi iniţialele

Medicina a folosit acronimele, ca să simplifice anumiţi termeni. Dacă în trecut se preferau denumirile germanice pentru termenii englezeşti „oreion”, „pojar”, „nebunie” (mumps, measles, madness), s-a trecut uşor către termenii de origine greacă sau latină ca „(febră) tifoidă”, „holeră” „manie”, „melancolie” (typhoid, cholera, mania, melancholy). Ulterior, sindromul imunodeficienţei dobândite a devenit SIDA (sau AIDS, în engleză), iar boală pulmonară obstructivă cronică a devenit BPOC (sau COPD, în limba engleză).

Între timp, oamenii de marketing au schimbat uşor jocul cu acronimele medicale. „Denumeşte disfuncţia erectilă ‘DE’ şi bărbaţii nu vor mai avea probleme să discute despre ea”, afirmă Robert Lane Green.

Totuşi, folosirea prea frecventă a acronimelor determină suspiciune. Green povesteşte că, atunci când a văzut la televizor o reclamă despre RLS – „sindromul picioarelor neliniştite”, a crezut că o firmă încearcă să găsească noi metode să-şi vândă medicamentele. Ulterior, a aflat că acest sindrom chiar există, fiind cunoscut şi sub numele de Wittmaack-Ekbom. Numele german şi cel suedez îi dau mai multă greutate decât acronimul, observă Green.

Psihologia este un alt domeniu în care oamenii nu se încred când vine vorba de prescurtările care se referă la sindromuri sau tulburări: tulburarea de personalitate borderline (BPD) sau tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD). Mai sunt şi bolile la copii: ODD (tulburarea opoziţionismului provocator) sau ADHD (deficit de atenţie/hiperactivitate/impulsivitate). În trecut, copiii hiperactivi sau cei care îşi sfidau părinţii erau pedepsiţi. Faptul că oamenii nu sunt deschişi în acceptarea acestor acronime care denumesc boli nu este decât un motiv de îngrijorare, căci înseamnă că le ignoră, notează Green.

Şi în business

Chiar şi cei care sunt împotriva acronimelor s-ar putea să se gândească de două ori când vine vorba de lumea afacerilor. În 1901, Compania Naţională a Biscuiţilor din Statele Unite a căutat un nume de brand pentru produsul ei: Nabisco. Odată cu sufixul „co”, a început o nouă eră a acronimelor- Texaco, Conoco (Phylips), Sunoco – cele formate din cuvinte şi silabe ale altor cuvinte.

IBM, GE sau AT&T sunt companii americane care şi-au dorit să fie cunoscute pe piaţă sub prescurtarea folosită. IBM (International Business Machines) încă mai face afaceri internaţionale, dar nu mai obţine cea mai mare parte a profiturilor din vânzarea tehnologiei. GE (General Electric) nu se mai ocupă doar de electronice. Ce să mai vorbim de compania Kentucky Fried Chicken, care nu-ţi spune nimic? Poate ai auzit, totuşi, de KFC.

Un ministru chinez chiar le-a spus jurnaliştilor să nu mai folosească acronime ca F1 (pentru Formula Unu) şi NBA (Asociaţia Naţională de Baschet) în ziare. Deşi a reuşit să facă acest lucru, guvernul chinez nu a putut elimina caracterele latine din denumirea televiziunii de stat, pentru că nu ar mai fi găsită de motoarele de căutare de pe Internet.

Religia şi simbolurile secrete

Prescurtările sunt folosite din cele mai vechi timpuri. Extrapolând, putem vorbi despre peşte ca simbol al creştinismului în perioada în care religia era interzisă, pentru că „ichtos” (denumirea grecească a peştelui) era un acronim pentru Iesous Christious Theou Ouios Soter („Iisus Hristos, Fiul Domnului, Salvatorul). Evreii folosesc acronimul „tanakh”, care înseamnă Biblia (torah nevi’im ketuvim- Torah, Profeţii, Scrieri, cele trei mari secţiuni ale Bibliei iudaice).

Engleză, germană, franceză

Răspândirea acronimelor prin SMS-uri este specifică englezilor, remarcă Green. Însuşi cuvântul este o prescurtare a cuvintelor: „Short Message Service”. Modelul a fost preluat şi de alte limbi. La germani, de exemplu, acronimul a devenit un cuvânt în sine: „zims”, cu verbul „smsen”, aşa că li se pare în regulă să spună: „Ich habe ihr gesmst.” (I-am trims un mesaj.)

Francezii au, de asemenea, propriile lor prescurtări. LOL este, la fel de bine, MDR („mort de rire”= mor de râs), iar englezescul „CUL8R” (see you later= ne vedem mai târziu) devine „@+” (a plus= pe mai târziu) sau cuvântul extrem de uzitat „busy” este „OQP” (occupé= ocupat).

Viitorul în acronime

Această tendinţă înspre care se îndreaptă limba propune o lume miniaturală, care se ghidează după aceleaşi reguli ca ale lumii mari, constată Green.

Soldaţii vor continua să inventeze acronime subversive, cum sunt SNAFU (situation normal: all fucked-up) şi FUBAR (fucked up beyond all recognition), adică „distrus din toate punctele de vedere”.

În celebrul portret făcut de revista Rolling Stone, care a dus la demisia comandantului trupelor americane în Afganistan, Stanley McChrystal, jurnaliştii vorbesc despre trupele americane care îi porecleau pe soldaţii de alte naţionalităţi alături de care luptau în International Stabilization Force for Afghanistan. ISAF, acronimul mişcării, însemna, de fapt „I suck at fighting.” („Sunt total nepriceput în luptă.”)

În cele din urmă, nu e nimic în neregulă cu acronimele, notează Green. Poţi să le priveşti ca pe un obicei enervant al omului modern sau ca pe nişte unelte de vorbire, nici mai bune şi nici mai rele decât oamenii care le folosesc sau cei care sunt refractari.

 

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă