Demisia lui Cristian Preda din board-ul ISP, fundaţia politică a PDL, semnalează eşecul ultimei tentative de, introduce în România modelul german şi european al fundaţiilor afiliate partidelor politice. Declinul ISP este un caz şcoală.
Spre deosebire de ONG-uri, care sunt finanţate cu precădere din fonduri private, fundaţiile politice germane afiliate partidelor politice sunt finanţate din fonduri publice în funcţie de ponderea politică a fiecărei formaţiuni. Konrad Adenauer este asociată Uniunii Creştin-Democrate, Hanns Seidel, Uniunii Creştin Sociale, Friedrich Ebert, Partidului Social-Democrat şi Friedrich Naumann, Partidului Libertăţii. Fiecare din aceste curente doctrinare au şi câte un echivalent la nivelul Uniunii Europene, finanţarea fundaţiilor politice europene făcându-se din bugetul Parlamentului European. Beneficiul politic al acestor fundaţii este evident. Ele asigură o sursă continuă de idei, analize, studii şi soluţii politice, o pepinieră de educaţie şi, aproape ca în sport, de antrenament politic pentru viitoarele generaţii de lideri ai partidului şi generează o reţea de legături politice formale şi informale la nivel naţional şi internaţional în beneficiul politic al curentului politic pe care îl reprezintă. Cu alte cuvinte, baza intelectuală şi organizaţională necesară oricărui partid democratic serios. În pofida acestor beneficii, modelul german al fundaţiilor politice nu a prins şi în România. De ce?
O explicaţie constă în faptul că nu există o legislaţie care să permită finanţarea transparentă de la buget a acestor fundaţii. Nu că nu ar fi existat propuneri în acest sens. Într-un text recent, Dragoş Paul Aligică scrie că, deşi existau semnale clare că PSD şi PNL ar fi acceptat trecerea unei astfel de legislaţii, guvernul condus de PDL nu a avut curajul sau viziunea să o promoveze. Dar finanţarea este doar o parte a problemei.
În România au existat şi există fundaţii politice, numai că ele s-au decredibilizat în timp şi/sau au fost folosite în alte scopuri, de multe ori lucrative – de către membrii lor, astfel încât nemţii au preferat să se ţină departe de ele. Astfel, fundaţia PSD, Institutul Ovidiu Şincai, este o întreprindere în fruntea căreia se află Adrian Năstase şi Adrian Severin, aşa că social-democraţii de la Friedrich Ebert preferă să desfăşoare programe pentru tineri şi pentru sindicalişti sau să susţină portaluri de atitudine gen Criticatac. După un debut promiţător, Institutul de Studii Liberale s-a stins în uitare. Ultimul lucru important pe care l-am aflat despre el este că în 2008, Guvernul Tăriceanu l-a declarat (laolaltă cu “Ovidiu Şincai”) “de interes public”, se pare spre beneficiul privat al unor apropiaţi, iar astăzi, în plin regim Antonescu, PNL a renunţat la orice pretenţii intelectuale, ISL nu mai are nici măcar un website, Friedrich Naumann nu mai are nicio activitate în România. Dimpotrivă, pe site-urile lui S.R. Stănescu se vorbeşte despre “planurile de hegemonie germană în România activate de fundaţiile politice ale Angelei Merkel”. Ultimul sosit în clubul rotator este Institutul de Studii Populare al PDL, cu care fundaţia creştin-democrată Konrad Adenauer Stiftung a refuzat să mai colaboreze.
Tragicomedia ISP
După consultarea unor surse multiple convergente, putem susţine că ruptura dintre KAS şi ISP a intervenit după instalarea în fruntea ISP, pe filiera Valeriu Stoica, a doamnei Cristina Trăilă, fosta şefă a Agenţiei Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice. Doamna Trăilă l-a găsit în funcţia de director executiv pe Thomas Kleininger, reprezentant al KAS. Thomas Kleininger a tradus Heidegger împreună cu Gabriel Liiceanu, a fost un membru de marcă al GDS, după care s-a dedicat programelor de educaţie şi construcţie democratică în România. În cadrul KAS, printre altele, conduce Institutul Ordoliberal, un proiect destinat politicilor de promovare a economiei sociale de piaţă aşa cum a fost ea formulată de creştin-democraţii germani la origini, nu cum a ajuns în România pe filiera Ion Iliescu. Cu sau fără Heidegger, doamna Trăilă a fost deranjată de prezenţa lui Kleininger în conducerea ISP şi de faptul că, prin intermediul acestuia, KAS dorea să păstreze un cuvânt de spus în privinţa proiectelor derulate împreună cu ISP pe banii nemţilor, aşa că l-a îndepărtat din conducerea ISP. După mai multe incidente, KAS s-a retras din colaborarea cu ISP, iar Cristian Preda şi-a anunţat demisia din board-ul de conducere. L-am consultat şi pe un alt (fost) membru al board-ului, Sever Voinescu, cu privire la situaţia creată şi acesta ne-a oferit o perspectivă inedită. În opinia sa, “colaborarea a încetat în momentul în care conducerea KAS a încercat să intervină în deciziile interne ale ISP, iar KAS s-a dovedit un partener neserios”. Cum a ajuns Voinescu să vadă în nemţii de la KAS “un partener neserios” în comparaţie cu seriosul ISP poate fi explicat, poate, prin prisma faptului că în luna februarie a deschis, împreună cu Cristina Trăilă, o casă de avocatură al cărei obiect de activitate este consultanţa în domeniul achiziţiilor publice.
Partea comică a poveştii intervine în momentul în care, luni, Blaga a profitat de demisia lui Preda ca să-l “demisioneze” şi pe Voinescu din board, deşi acesta nu şi-a dat, după cum ne-a confirmat el însuşi, demisia din board. Pentru Blaga, criza de la ISP nu este decât un prilej pentru a declanşa vânătoarea “intelectualilor lui Băsescu”, care sunt cam toţi intelectualii din PDL, iar marţi a mai făcut un pas declanşând un nou atac la adresa lui Preda şi a lui Teodor Baconschi. Mai nou, Blaga s-a decis ca, în premieră absolută, să susţină o conferinţă la ISP, prima oară când va călca prin sediul fundaţiei propriului partid. KAS nu a rupt încă legăturile cu PDL, dar pe măsură ce ISP devine o structură goală şi PDL se debarasează de intelectuali, partidul se va provincializa şi se va stinge în anonimatul lipsei de viziune şi de anvergură, al micilor intrigi de partid şi al superficialităţii de televizor.
Contactată de România liberă, Cristina Trăilă a negat existenţa vreunei crize între ISP şi KAS şi a subliniat că există în continuare colaborări punctuale între cele două fundaţii. Ea l-a acuzat pe Cristian Preda că minte şi că „îşi caută un pretext să schimbe barca“.
