Cel mai bine reprezentate sunt pastilele pentru cardiaci. În schimb, lipsesc medicamentele ieftine folosite în tratarea cancerelor.
Pacientul român este ca un copil mic care priveşte o vitrină plină, apoi pune mâna în buzunar, vede că nu are bani şi pleacă. Asta ar fi imaginea cu care a rămas medicul internist Corina Costache după ce a analizat, într-o lucrare de doctorat, cum au evoluat listele medicamentelor compensate şi gratuite pe o perioadă de 15 ani şi cum a beneficiat un lot de 5.700 de pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare de acestea.
„Este adevărat că unele medicamentel ieftine nu au eficienţa celor scumpe, dar dacă pacienţii nu au bani, mai bine să li se administreze medicamente ieftine, accesibile lor, fără să mai existe riscul reinternărilor în spital, care presupun şi cheltuieli mari”, spune specialistul. În studiul pe care l-a făcut pe cei aproape 6.000 de pacienţi, medicul a observat că mulţi români se prezintă la spital doar în situaţii de urgenţă, iar pe parcurs nu respectă schemele de tratament trasate de medici. „De ce?! Pentru că venitul multora nu depăşeşte 1.000 de lei”, punctează Corina Costache.
Raţionamentele logice şi economice lipsesc
Medic internist la Spitalul Judeţean Ilfov şi, totodată, absolvent al Academiei de Studii Economice, Corina Costache s-a specializat în farmacoeconomie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, un domeniu puţin exploatat la noi în ţară. Una dintre concluziile la care a ajuns specialistul după patru ani de cercetare a fost că aceste liste de medicamente compensate au fost foarte dinamice în ultimii 15 ani, dar că nu respectă încă un criteriu de cost-eficienţă.
Potrivit expertului, listele de medicamente compensate şi gratuite, susţinute prin sistemul de asigurări sociale, au evoluat o dată cu ghidurile internaţionale. „Când studiile au arătat că anumite medicamente nu mai au eficienţa cunoscută, şi listele noastre de medicamente compensate şi gratuite au fost actualizate. Cu alte cuvinte, au dispărut medicamentele care nu mai corespund ghidurilor de tratament”, spune expertul.
Categoria digestivelor, insuficient reprezentată
Afecţiunile cardiovasculare, de care suferă şi cei mai mulţi dintre români, sunt printre cel mai bine reprezentate pe listele de rambursare, iar de îmbunătăţiri ar mai fi nevoie în categoria medicamentelor destinate afecţiunilor digestive şi neoplazice (n.r. – multe medicamente ieftine, folosite în tratarea cancerelor lipsesc de pe aceste liste, după cum au atras atenţia, în repetate rânduri, şi medicii oncologi).
„La noi, mortalitatea prin infarct şi hipertensiune este foarte mare, aşa că era normal ca pe lis¬te să se regăsească multe produse destinate cardiacilor. Aici, listele arată destul de bine şi se găsesc medicamente pentru toate buzunarele”, consideră medicul.
Chiar şi aşa, mortalitatea cauzată de astfel de boli continuă să fie crescută şi pentru că pacienţii sunt neinformaţi. „Nu-şi continuă tratamentele după ieşirea din spital ori nu ştiu ce regim alimentar să ţină”, a observat medicul. Mulţi pacienţi, în special cei din mediul rural, renunţă la controalele medicale pentru că nu au cu ce să se deplaseze până la spitalul în care au fost trataţi. „În cazul celor care trăiesc în oraş, replica pe care am auzit-o de foarte multe ori este că nu vor să stea la coadă la medicul de familie”, spune Corina Costache.
În ceea ce îi priveşte pe pacienţii care suferă de cancer, aceştia sunt cei mai văduviţi. Medicamentele oncologice sunt foarte greu de accesat, iar pacienţii – extrem de traumatizaţi, cu depresii severe. Uneori este păcat de ce se întâmplă cu aceşti pacienţi, deoarece afecţiuni precum cancerul de cancerul de colon şi cel de sân pot fi foarte bine tratate, cu rezultate excepţionale.
Sistemul datează de 11 ani
Sistemul de compensare a medicamentelor a fost introdus în România acum 11 ani, de către prof. dr. Bogdan Marinescu, de la Maternitatea „Panait Sârbu”, din Bucureşti, pe atunci ministru al Sănătăţii. Iniţial au fost trei grade de compensare: medicamente compensate 50%, 75% şi 100%, iar decizia compensării unui medicament se făcea în funcţie de veniturile pacienţilor. „Erau mai multe medicamente gratuite pentru gravide şi copii şi destul de multe facilităţi pentru pensionari. Acum aceste gratuităţi au cam dispărut”, spune farmacistul Georgeta Cosma, din Ilfov.
De câţiva ani, medicamentele sunt compensate în proporţie de 50%, 90% şi 100%. „Din păcate, după 11 ani nu s-au introdus foarte multe generice, care ar rezolva problemele legate de preţuri. Totodată, se întârzie programul pentru FIV (fertilizări in vitro), dedicat cuplurilor cu probleme de fertilitate”, a comentat profesorul Bogdan Marinescu.
Programele naţionale au fost un câştig pentru pacientul român (n.r. – prin programele naţionale se dau medicamente celor care au suferit un transplant, s-au infectat cu HIV ori au făcut TBC, cancer, scleroză în plăci sau o boală psihică), însă, în aceste vremuri de criză, şi acestea se află sub semnul întrebării. „Au fost destul de multe întreruperi şi din cauza adaosurilor mici pe care le iau acum distribuitorii de medicamente şi probabil că multe produse nu vor mai fi aduse”, anticipează farmacistul Georgeta Cosma.
