După un an realmente eșuat în privința investițiilor publice, care au fost la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani, banii publici fiind pompați masiv în salarii și asistență socială, 2018 ar aduce o schimbare de paradigmă. Astfel, investițiile vor depăși consumul ca rată de creștere, propulsându-se ca principalul motor de creștere economică, potrivit scenariului publicat zilele trecute de Comisia Națională de Prognoză (CNP). Potrivit prognozei oficiale, investițiile vor atinge o rată de creștere de 7,9%, față de doar 3% în 2017, în timp ce consumul final își va tempera expansiunea de la 8,5% la 6,3%.
Per ansamblu, CNP prognozează că 2018 se va încheia cu o creștere economică de 6,1%, variantă mai optimistă decât în scenariul din toamnă, care prevedea 5,5%, cifră luată în calcul și la fundamentarea bugetului de stat pentru acest an. Concomitent, CNP și-a revizuit în urcare și creșterea PIB înregistrată în 2017 până la 7,1%, față de 6,1% în varianta de toamnă, după ce consumul a înregistrat o expansiune de peste 10% anul trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Ce cred analiștii și bancherii
Prognoza oficială este mult superioară peste așteptările generale din piață. Un sondaj efectuat în rândul a 18 bănci, agenții de rating și case de cercetare arată că valoarea estimată de cei mai mulți privind creșterea economică (mediana pieței) este de 4,1%, în timp ce media este de 4%, a declarat, pentru „România liberă”, Ciprian Dascălu, economist-șef al ING Bank. Prognoza cea mai optimistă în rândul celor 18 contributori este de 5,1% și aparține Morgan Stanley, urmată de cea a ING și DekaBank (Germania) – de 4,7%. „Noi ne așteptăm la o încetinire a consumului în acest an și nu avem o ipoteză așa de optimistă privind investițiile. Vedem că și șomajul e la minim istoric, deci e destul de greu de crezut că mai pot fi create noi locuri de muncă în același ritm”, a punctat Ciprian Dascălu. Economistul-șef a precizat că este o probabilitate foarte mare ca economia europeană să performeze bine și în acest an, ceea ce va antrena și afacerile locale. Pe de altă parte, ratele de dobândă vor mai crește, ceea ce va majora costul capitalului, afectând investițiile private. „Anumite sectoare din economie, capacitățile de producție tind spre capacitate maximă. Pentru a face față cererii, sunt nevoiți să investească în creșterea capacității. Însă rămâne de văzut cât de mult vor fi afectate investițiile fiindcă a crescut costul banilor, prin majorarea ratelor de dobândă. Probabil unele investiții nu vor mai fi atât de rentabile”, a spus Dascălu.
În opinia sa, rămâne de văzut și în ce măsură statul va reuși să realizeze investițiile bugetate, în condițiile în care anul trecut ele au reprezentat doar 2,3% din PIB, față de planul inițial de 4,8%. Pentru 2018 au fost bugetate investiții reprezentând echivalentul a 4,2% din PIB. „Să vedem dacă se fac aceste investiții. Vor fi benefice pentru creșterea economică, dacă nu vor fi reduse din nou. Mai este speranța unor intrări mai mari de fonduri europene”, a adăugat acesta.
Estimări pesimiste
Una dintre cele mai pesimiste estimări aparține firmei britanice de cercetare Capital Economics, care a prognozat recent că economia României se va prăbuși la o rată de creștere de 3,5% în acest an și la 2% în 2019. Potrivit analiștilor britanici, inflația va continua să crească și băncile din Europa de Est vor majora ratele de dobândă. Astfel, Turcia și România vor suferi cele mai severe încetiniri, după creșterile „turbo” precedente. Ca medie anuală, CNP prognozează o inflație de 3,7%, de aproape trei ori mai mare decât cea de anul trecut. Inflația va eroda o bună parte din majorările salariale, astfel că la o majorare a câștigului salarial mediu net lunar de 11%, în medie pe 2018, câștigul salarial real va urca cu doar 7% față de anul precedent, mai anticipează CNP.
Avertismente: Intrăm într-o zonă de risc
O analiză publicată recent de Erste Group, care deține BCR, cea mai mare bancă de pe plan local, indică o încetinire puternică a creșterii economice în acest an, de la +7,1% cât se estimează că s-a realizat anul trecut, la +4,1%, chiar sub nivelul din 2016, de 4,8%. În opinia lui Horia Braun Erdei, economist-șef al BCR, economia se îndreaptă într-o zonă de risc, din cauza creșterii deficitului bugetar și a celui de cont curent, la care se adaugă rata tot mai mare a inflației. De asemenea, realizarea investițiilor prognozate de Guvern este pusă sub semnul întrebării. „Experiența recentă arată foarte clar că o asemenea creștere (a investițiilor – n.red.) nu poate fi obținută fără reforme structurale (…), dar și fără mai multă disciplină fiscală generală, dat fiind că spațiul disponibil pentru investiții publice s-a redus dramatic în ultimii ani”, nota acesta.
