Dacă va fi declarat câștigător consorțiul din care face parte Roman, cel puțin 200 de milioane de euro vor rămâne în țară. „Suntem pregătiți și încrezători în această licitație. Avem parteneri solizi și avem și experiență. Cota noastră în consorțiu este de peste 20%“, spune Carol Rugacs, directorul fabricii brașovene.
Dacă Roman va fi printre câștigătorii licitației MApN, deja pornită, atunci la Brașov se vor face camioane și platforme de transport cu tehnologie germană. Mai precis, toată asamblarea va fi făcută local, ceea ce va asigura activitatea uzinei pentru ani de-acum încolo. Este adevărat, „partea leului“ va fi luată de Germania, dar intenția statului și speranța celor de la Roman este ca, în timp, să se facă și transfer de tehnologie la Brașov.
Pentru integrarea industriei românești în programul de echipare a Armatei României cu vehicule militarizate, MHS Truck & Bus(MAN) va colabora, pe lângă Roman Brașov, cu mai mulți furnizori locali. „Ne dorim să producem, la Brașov, un camion românesc la standarde nemțești. Mai mult, strategia noastră este ca, pe măsură ce programul va ajunge la maturitate, tot mai multe componente ale platformelor de transport auto să fie produse în România. Obiectivul ultimului an al programului este acela de a produce 100% din necesarul de vehicule militarizate, exclusiv în țara noastră.“, a spus, recent, Claudia Iordache, managing director MHS Truck & Bus.
MApN a lansat în iulie o licitație pentru achiziția a 2.902 autocamioane militare de diferite tipuri și a 363 de remorci, în valoare de aproape 750 de milioane de euro, din totalul de 13.963 de platforme auto complete aprobat în CSAT pentru înrestrarea Armatei.
Achiziția uriașă survine după ce Armata a atribuit în luna ianuarie anul acesta un contract de 128 de milioane de euro către IVECO, pentru 173 de autocamioane militare 6X6, în urma unei licitații lansate în vara lui 2017.
Noua achiziție se referă la un contract-cadru pe o perioadă de 7 ani, împărțit în două loturi.
Ofertele au fost deja depuse, acum se verifică conformitatea lor. Până la sfârșitul anului, dacă nu vor exista contestații, MApN vrea să facă și evaluarea financiară, și atribuire contractului.
„Furnizorul se obligă ca după livrarea a cel mult 300 de produse din lotul nr. 1, respectiv a 45 de produse din lotul nr. 2, în toate configurațiile aferente primului an de livrare din contractul subsecvent nr. 1 astfel cum este menționat în Anexa nr. 2, să furnizeze produsele realizate în facilitățile integrate în industria de profil din România“, se arată în Caietul de sarcini.
O istorie de colaborare cu nemții
Parteneriatul germano-român pentru producerea autocamioanelor militare, autocisternelor, autofurgoanelor, autotractoarelor, remorcilor și semiremorcilor necesare dotării Armatei va contribui semnificativ la relansarea producției de platforme de transport militar și civil în România. De asemenea, joint venture-ul va determina crearea a peste 1.000 de locuri de muncă în companiile românești, precum și înalt calificarea resursei umane implicate în programul de echipare a armatei. Transferul tehnologic și de cunoștințe către companiile locale pentru producerea, în România, a platformelor de transport și crearea unor subansamble complexe, va stimula pe termen mediu și lung dezvoltarea industriei de apărare și a componentei de mentenanță.
Parteneriatul MHS-Roman răspunde nevoii de securitate națională a României în dezvoltarea de capabilități românești de producție în domeniul militar, continuând, astfel, tradiția colaborării de decenii dintre Armata României și MAN. În urmă cu 47 de ani, linia de producție de la „Steagul Roșu“, ulterior Roman Brașov SA, a pornit cu un model diesel în baza unei licențe MAN. Grație acestei colaborări, autocamioanele de la Brașov au fost exportate în țări de pe tot globul.
La trecutu-ți mare, mare viitor?
Uzina Roman a fost înfiinţată ca fabrică de armament în 1938, iar din anul 1953, după naţionalizare, a fost numită Steagu Roşu şi a început să fabrice autocamioane. Primul astfel de vehicul a fost produs în 1954, iar uzina a început să aibă comenzi tot mai mari. Aşa s-a ajuns ca în 1977 să atingă o producţie-record de 33.000 de unităţi pe an. Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu“ devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în state precum Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.
Declinul uzinei a început după anul 1990, iar comenzile au tot scăzut. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. Acum, doar 500 de oameni mai lucrează la Roman. Ultimul an cu profit a fost 2009, iar acum compania are datorii de 120 de milioane de lei. Fabrica este în insolvenţă şi reorganizare din 2014. Acţionarul majoritar al fabricii este Asociaţia Pro Roman Braşov, care reuneşte 15 oameni de afaceri locali. Un alt acţionar important este omul de afaceri Ioan Neculaie, care a pierdut controlul asupra societăţii în 2014, în urma unui proces.
În 2012, Roman a avut o încercare de a lansa un autobuz de oraș. Proiectul a fost un eșec total, pentru că nicio primărie nu l-a dorit, apoi i-a expirat norma de mediu pentru carburanți și a fost retras.
