Cu un buget de asigurări sociale cârpit din toate părțile ca să se poată acoperi plata pensiilor, guvernanții nu contenesc să promită noi majorări. Darius Vâlcov a anunţat, luni seară, ca toate pensiile din România care sunt obţinute în urma contributivităţii, deci nu cele speciale, se vor dubla. Chiar dacă recunoaște că nu s-au finalizat analizele cu Ministerul Finanțelor, Vâlcov a adăugat că în proiectul Legii pensiilor care va intra în dezbatere, „pot sa vă garantez că punctul de pensie va fi, în 2020, de 1.775 şi în 2019, de 1.265 de lei”. „Încă nu s-a stabilit luna, dar asta colegii de la Finanţe o vor stabili”, a precizat Darius Vâlcov, într-o emisiune televizată.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut semnificativ în ultimul an și jumătate, după majorările repetate ale punctului de pensie: cu 5,25% de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, cu 9% de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1.100 lei. Impactul asupra bugetului: cheltuielile cu asistența socială, însemnând în principal pensiile, apoi ajutoarele sociale, au urcat de la 36,7 miliarde lei la 40,5 miliarde lei în intervalul ianuarie-mai 2018 față de perioada similară a anului trecut, însemnând o pondere de 36,5% din veniturile totale la bugetul centralizat al statului.
Calculele și promisiunile PSD vin în contextul în care Fondul Monetar Internațional anunțase tot luni că a modificat previziunile de creștere economică la nivel global până în 2020. Instituția a avertizat că escaladarea şi menţinerea conflictelor comerciale este un fenomen tot mai probabil, ceea ce periclitează recuperarea economică şi slăbeşte perspectivele de creştere economică pe termen mediu.
Inflația a „mâncat“ majorările de pensii
În ciuda unui context global instabil, autoritățile de la București continuă să sacrifice creșterea economică a țării pe majorări nesustenabile de cheltuieli, care împing deficitul bugetar la pragul maxim de 3% din PIB. După ce liderii coaliției aflate la guvernare au declarat în repetate rânduri că vor renunța la pensiile speciale, recent Parlamentul a inclus și primarii pe lista beneficiarilor de pensii speciale. În schimb, majorările anemice de pensii pentru oamenii de rând au fost erodate de inflație. Conform datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), pensia medie a ajuns, în luna mai a acestui an la valoarea de 1.073 lei. Acum un an era de 982 de lei, deci creșterea este de 91 de lei. Pe de altă parte, în urma banilor pompați în majorări de pensii și salarii, inflația a crescut simțitor, astfel că România a avut cea mai mare rată a inflației din UE, de 5,4%, în luna mai, față de mai 2017.
Darius Vâlcov a exclus însă orice posibilă influenţă asupra inflaţiei a majorării pensiilor. El a negat şi că guvernarea PSD ar fi responsabilă pentru creşterea inflaţiei sau pentru scăderea puterii de cumpărare, punându-le pe ambele în seama guvernărilor anterioare. De asemenea, consilierul premierului a pus şi creşterea ROBOR pe seama băncilor comerciale, cu toate că această rată a dobânzii urmează întotdeauna rata inflației, altfel clienții pierd banii din bancă.
Gazele se scumpesc iar de la 1 august
Conform cifrelor Institutului Național de Statistică, în luna mai 2018, la produse alimentare, legumele și fructele s-au scumpit cel mai mult, cu 18% față de finele anului trecut. La categoria mărfuri nealimentare, cel mai mult s-au scumpit utilitățile: energia electrică cu 2,46%, iar gazele naturale – cu 10,43%. Oficial, anul acesta au avut loc două majorări ale prețurilor gazelor livrate populației, de la 10 ianuarie și de la 1 aprilie, ultima însă doar pentru clienții companiei Engie, care deservește sudul țării. În cadrul aceleiași emisiuni TV, Darius Vâlcov a anunțat că, la 1 august, urmează o nouă scumpire a gazelor, de 4%, dar el vrea ca, într-un an, Guvernul să scadă prețul cu 20%, dând vina pe producătorii care fac profituri prea mari. Cu toate astea, din prețul gazelor, jumătate o reprezintă tarifele (de transport, distribuție, înmagazinare etc.). Vâlcov a precizat că premierul Viorica Dăncilă a primit o adresă de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care constată că din 2013 preţul gazelor a crescut cu 75%. „Chiar azi (luni –n.r.) am primit o adresă de la preşedintele ANRE – bineînţeles doamna prim-ministru şi spre ştiinţă şi mie – prin care ni se spune că situaţia nu e deloc roz. La 1 august urmează o creştere – pentru că aşa e legislaţia – de 4% a preţului la gaze. (…) Două mari companii, n-am să le dau numele, au peste 95% din producţia românească şi atunci îşi permit ca un preţ de producţie de 27 de lei să ajungă la vânzare la 81 de lei, adică un profit de 300% (de fapt ar fi o creștere de 200% – n.r.). O parte îşi ia şi statul român, pentru că e acţionar în amândouă. De ce? Pentru că aşa au înţeles unii manageri că trebuie mers înainte”, a spus Vâlcov, citat de Agerpres.
Guvernul vrea să intervină administrativ
În ultimii ani, statul le-a impus taxe din ce în ce mai mari producătorilor, taxe care, evident, se regăsesc în prețuri. Mai mult, le-a luat tot profitul companiilor din domeniu la care este acționar majoritar (Transgaz, Romgaz), deși acestea au nevoie de investiții semnificative. Din cauza unei suprataxe pe venit, producătorul de stat Romgaz ajunsese în 2016 în situația de a fi concurată de importurile de la ruși și de a închide din sonde, fiindcă nu a putut vinde sub nivelul la care era taxat, de frica celor de la Curtea de Conturi, și nici nu putea să le exporte, neexistând infrastructură.
Vâlcov a mai dat semnalul că Guvernul ar putea reveni la prețurile reglementate pentru producție. Acesta susţine că legislaţia permite Guvernului să intervină pentru a regla preţul gazelor pentru maxim trei ani. „La recomandarea pe care şi eu o s-o fac şi o s-o susţin – şi sunt sigur că în această direcţie vom merge – în următorul an de zile preţul gazelor se va ieftini cu peste 20%”, a adăugat Vâlcov. Prețul gazelor a fost liberalizat la 1 aprilie 2017, la recomandarea Comisiei Europene, ca parte a regulilor privind piața liberă, fiind un proces de reformă fără de care nu s-ar face noi investiții în sector.
