Aceste sume ar putea fi plafonate sau chiar diminuate dacă Bruxelles-ul nu va identifica soluţii de acoperire a găurii substanţiale pe care o lasă în buget plecarea Marii Britanii din blocul comunitar.
Dacă discuţiile pe această temă sunt departe de final, un lucru este cert: plăţile directe vor fi acordate, din 2020, pe criterii complet diferite. O variantă vehiculată este aceea că nu va mai conta suprafaţa unei ferme, ci randamentul ei.
Fermierii români au beneficiat de subvenţii generoase după aderarea ţării la UE, însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu Brexit-ul. Încurajaţi de certitudinea plăţilor directe de la Bruxelles, fermierii autohtoni cu stare, dar şi cei străini care au deschis afaceri la noi au declanşat în ultimii ani o adevărată vânătoare de terenuri agricole. Unde nu au putut cumpăra, au luat în arendă. S-au creat astfel exploataţii de sute şi mii de hectare, ceea ce nu se întâmplă în vestul Europei, unde fermele au maximum 250 ha, dar şi subvenţii mai mari, ce-i drept.
Viitorul nu sună, însă, la fel de bine. Dat fiind că banii vor fi mai puţini, responsabilii de la Bruxelles analizează tot felul de soluţii care vizează fie distribuirea acestor sume, fie suplimentarea bugetului comunitar de către fiecare stat membru în parte. Una dintre ipoteze este reducerea nivelului subvenţiilor, iar dacă acest lucru se va întâmpla, preţurile alimentelor vor sări în aer peste doi ani.
“Am început să deranjăm”
“România a început să deranjeze prin rezultatele extraordinare pe care le-a obţinut în sectorul agricol şi de aceea sunt state care ar dori ca subvenţiile să nu se mai îndrepte în viitor către fermele mari”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli (LAPAR) şi fermier care lucrează peste 2.000 ha în judeţul Bacău. “Sunt state cu ferme mici, precum Olanda, Norvegia sau Finlanda, care ar dori ca subvenţiile să fie direcţionate doar spre exploataţiile de mici dimensiuni. Este, de fapt, o capcană care urmăreşte diminuarea avansului agriculturii româneşti, care a început să creeze probleme unor state mari precum Franţa, Italia sau Spania. Gândiţi-vă că acum 6-7 ani -Franţa era imbatabilă în agricultura europeană. Acum, România este pe locul I în ceea ce priveşte producţiile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Având producţii mari, îi cam «muşti» şi la preţ. Le cam fuge piaţa de sub picioare”, spune preşedintele LAPAR. În opinia sa, statele din Vest au o poziţie duplicitară faţă de România: “După ce şi-au făcut treaba cu noi în ultimii 10 ani (mă refer la faptul că şi-au deschis tot felul de afaceri la noi şi au preluat în concesiune toată avuţia naţională), acum spun că au contribuţii prea mari la bugetul UE şi acuză faptul că România, Bulgaria sau -Ungaria încasează prea -mulţi bani pe subvenţii”. Baciu atrage atenţia că subvenţiile agricole au fost create pentru păstrarea, la un nivel rezonabil şi controlabil, a preţurilor la alimente în ţările membre. “Dacă subvenţiile vor fi diminuate, mâncarea va deveni un lux. Vom avea un regres economic imediat, fiindcă preţurile mari vor descuraja instantaneu consumul. Şi, aşa cum ştim cu toţii, economia noastră se bazează majoritar pe consum”, a conchis preşedintele LAPAR.
“Nu vor putea tăia mult”
Preşedintele Asociaţiei Fermierilor Români, Adrian Rădulescu (care este şi fermier în judeţul Prahova), nu este la fel de pesimist. El a declarat, pentru “Romania liberă”, că o altă variantă vehiculată este aceea ca, după Brexit, nivelul subvenţiilor acordate statelor vestice să scadă, pentru a se putea păstra acelaşi nivel în Est. “Subvenţia pentru statele din Vest este între 350 şi 400 euro/ha, în timp ce pentru ţările nou-intrate este de 170 euro/ha. Este foarte important cum vom negocia, cât de inteligent vom juca această carte. Nădejdea e că vom prelua preşedinţia UE în 2019, atunci când se va bate în cuie viitoarea PAC”, a spus Adrian Rădulescu. El crede că şi în ipoteza în care subvenţiile vor fi reduse nu va fi vorba de o tăiere -substanţială, ci doar de 20-30 euro/ha.
Jocurile nu sunt încă făcute. La finele anului trecut, Comisia Europeană a înaintat spre dezbatere o primă Comunicare despre viitoarea PAC, pornind de la realitatea că există semne de întrebare în privinţa resurselor bugetare de care va dispune în viitoarea etapă de program. Se doreşte o PAC mult simplificată, mai flexibilă, debirocratizată şi cu un accent mult mai puternic pe cercetare _ştiinţifică şi protec-ţia mediului. Agricultura “smart” va fi considerată o prioritate pentru finanţare. În prezent, Ministerul Agriculturii face consultări cu toate părţile implicate, urmând să prezinte în Guvern, în luna martie, o propunere de -Memorandum privind poziţia României faţă de -viitoarea PAC.
PAC a schimbat faţa Europei
PAC a schimbat din temelii Europa. S-a creat uniunea vamală şi un sistem unitar de preţuri. Politicile agricole comune au făcut din Europa cel mai mare exportator mondial de produse agroalimentare. Totodată, s-a redus decalajul între preţurile mondiale şi cele europene la alimente. Europa asigură în prezent alimente pentru 500 de milioane de consumatori şi 44 milioane de joburi în domediu. În UE sunt funcţionale peste 3,4 milioane de ferme, care gestionează 7,7 milioane hectare de teren.
» Peste 30% dintre români lucrează în agricultură şi activităţile conexe. Acest sector este cel mai mare angajator, ceea ce nu se întâmplă în nici un alt stat al UE.
Maria David
