Contractul a fost perfectat anul trecut, în urma unei licitații internaționale, și vizează vânzarea unei cantități de 80.000 de tone de concentrat, pe o perioadă de doi ani. Cupru Min primise şapte oferte, de la companii din Elveţia, Olanda, China şi România, însă până la urmă, în octombrie 2017, a fost declarată câștigătoare firma Merlion Resources Holding Limited cu sediul în Hong Kong, China.
Site-ul tolo.ro a dezvăluit ieri că firma este reprezentată de Wang Yan (foto), fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Chineze, dar căruia în 2013 i s-a retras cetățenia română, pentru că SRI, Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) și Tribunalul București îl declaraseră „un pericol pentru securitatea națională”. Conform sursei citate, SRI a cerut ANC, în 2012, „retragerea cetățeniei române lui Alexandru Ioan, pe numele anterior Wang Yan, în temeiul articolului 32 alin. (1) din Legea nr. 21/1991, care prevede retragerea cetățeniei pentru «persoana care este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârșit alte fapte care pun în pericol siguranța național㻓. După ce a câștigat licitația prin care va cumpăra întreaga cantitate de concentrat de cupru ce va fi produsă de Cupru Min până spre finele lui 2019, subiectul a ajuns în atenția DIICOT, însă cazul a fost pasat în acest an la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, mai scrie tolo.ro.
Producție-record în 2017
Cupru Min este singurul producător de concentrat de cupru din România și exploatează aproximativ 60% din rezervele de cupru ale țării. Societatea a fost înfiinţată în 2002 pentru punerea în valoare a zăcământului de la Roşia Poieni, fiind concepută a fi cea mai mare exploatare de cupru la suprafaţă din România. În 2017, producția realizată a fost de circa 41.000 tone de concentrat de cupru, cu conţinut de cupru în minereu de 0,36–0,38%. În urma prelucrării la Uzina din Dealul Piciorului, concentraţia ajunge la 20-21%. Astfel, din cantitatea de concentrat ce va fi vândută în perioada 2017–2019, de 80.000 de tone, ar urma să se obţină circa 16.000 de tone de cupru.
De altfel, în 2017, „societatea a a reușit pentru prima dată în istorie să treacă de cota de 8.000 de tone de cupru pur, obținând 8.010 tone, față de cele 7.800 tone realizate în 2016”, a anunțat compania. Valoarea actuală a unei tone de cupru pe piețele internaționale este de circa 5.422 euro/tonă (6.685 de dolari/tonă), ceea ce înseamnă că producția vândută chinezilor valorează aproape 87 milioane de euro, potrivit calculelor RL.
Altă miză: aurul și argintul
Conform contractului publicat de tolo.ro, chinezii trebuie să plătească factura lunară conform cotațiilor de la bursa londoneză, pe baza rezultatului buletinelor de analiză efectuate de Cupru Min asupra concentratului de cupru, care stabilesc inclusiv concentrația de aur și de argint din minereu. Potrivit informațiilor prezentate de publicația locală Opinia Transilvană, după semnarea contractului cu chinezii, rezultatele analizelor au indicat o concentrație de aur de 3,1 grame pe tona de concentrat, cu toate că de-a lungul anilor concentrația medie de aur era de 5 grame per tonă. „Brusc după semnarea contractului binecuvântat de toată România lipsesc aproape două grame de aur la tona de concentrat. În cei doi ani de contract se vor scurge de la Abrud aproximativ 150 kg de aur. Cotat la prețul bursei de ieri, puțin peste 6 milioane de dolari, doar din aur, bani care cu siguranță vor lua alte drumuri”, se arată într-un articol publicat pe 31 ianuarie 2018 de Opinia Transilvană.
Interesul rușilor pentru cupru
Câțiva ani, producția Cupru Min a fost exportată tot în China, însă prin firma Ronefer, o SRL din Voluntari controlată de Maria Gherghe, poreclită „Doamna de cupru”. De altfel, Ronefer a contestat la Ministerul Economiei legalitatea licitației câștigate de chinezi. Potrivit informațiilor apărute în presă, Maria Gherghe a fost asistenta directorului general al Conef, compania controlată de omul de afaceri rus Vitali Mașițki, același care deține combinatul de aluminiu Alro Slatina. Tot de ruși se mai leagă un alt scandal care vizează zăcămintele de cupru. În octombrie 2012, presa vuia de un scandal de spionaj industrial, după ce DIICOT a transmis că un cetățean rus a fost prins pe Aeroportul Otopeni având asupra sa documente clasificate despre rezervele de cupru și metale rare din zona Moldova Nouă, ce i-ar fi fost furnizate de IPROMIN, institutul care are datele privind zăcămintele de pe teritoriul României.
Rezervă de un miliard de tone de minereu
Potrivit unui raport de pe site-ul Cupru Min, compania are o rezervă de minereu de cupru de circa un miliard de tone, reprezentând circa 58% din rezerva de cupru a ţării. Problema este însă conţinutul scăzut al concentraţiei de cupru în zăcământ, de 0,25 ÷ 0,45%. „În prezent, cel mai mare impediment al concentratului este modul de valorificare. Din cauza dispariției metalurgiei neferoase din țară, suntem nevoiți să vindem concentrat. După cum se cunoaște, profitul cel mai mare se obține din producerea cuprului electrolitic regăsit în semifabricate. Cea mai mare oportunitate o constituie repornirea metalurgiei nemetalifere la Zlatna, profitând de facilitățile rămase de la fosta uzină Ampelum”, se arată în Planul de afaceri al societății pentru perioada 2016-2018.
Conform aceluiași document, producția din România reprezintă aproximativ 1% din producţia de cupru europeană, însă datorită calităţii foarte bune a concentratului produs de Cupru Min – lipsesc elementele nocive proceselor metalurgice – produsul este solicitat pe piaţă, unde s-a comercializat la preţul bursei de la Londra. Societatea Cupru Min are 537 de angajați. Compania a fost propusă pentru privatizare, dar statul a renunțat apoi la acest plan. De-a lungul timpului, diverși directori au fost cercetați și acuzați pentru fapte de corupție. Până la închiderea ediției, Ministerul Economiei și Cupru Min nu au transmis un punct de vedere cu privire la ultimele informații apărute în spațiul public, legate de firma chineză.
