Aproximativ 1,2 milioane de salariați s-au ales cu veniturile diminuate în urma aplicării OUG 79/2017, care a impus transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.
Mai exact, 169.440 de salariaţi au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, iar 965.978 salariaţi au suportat parţial acest lucru. De asemenea, aproape 609.000 de angajați sunt expuşi riscului de diminuare, fiindcă aceștia au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, iar contractele lor de muncă au rămas neschimbate în ceea ce priveşte salariul de bază brut. Ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare, potrivit datelor prezentate de Blocul Național Sindical (BNS).
„Pe aceşti 608.781 de salariaţi în general îi regăsiţi prin companii multinaţionale, prin companii mijlocii şi mari. Pe ceilalţi 1,2 milioane de salariaţi o să-i regăsiţi preponderent în întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii”, a declarat, într-o conferință de presă, Dumitru Costin, liderul BNS.
Transfer dintr-un „buzunar” în altul
El a mai atras atenţia asupra faptului că bugetul public consolidat, conform Programului de Convergenţă publicat anul acesta, pierde 2,38 miliarde de lei, în 2018, ca efect al aplicării OUG 79/2017. „Bugetul asigurărilor sociale nu este echilibrat nici după transferul sarcinii contribuţiilor sociale, fondul unic de asigurări de sănătate înregistrează la cinci luni un deficit mai mare decât întreg anul 2017. Ceea ce bugetul de stat încasa ca impozit pe venit şi transfera ca subvenţie este acum încasat direct sub formă de contribuţii, bugetul de stat suportând însă o pierdere substanţială a veniturilor din impozit pe venit”, a explicat liderul sindical.
Astfel, la 31 mai 2018, bugetul de stat a subvenționat bugetul asigurărilor sociale cu 2,37 miliarde lei, din care 700,66 milioane lei au reprezentat subvenții pentru plata pensiei sociale.
Evaziunea fiscală continuă
Costin a adăugat că nici în ceea ce priveşte evaziunea fiscală nu se pot observa îmbunătăţiri ale situaţiei anterioare noilor reglementări. Conform datelor publicate de ANAF, primele 90 de companii care împreună adunau mai mult de 50% din datoriile restante la bugetele de asigurări sociale au continuat să acumuleze datorii. Totodată, comparând datele publice, BNS a concluzionat că, la 31 martie 2018, aproximativ 50.000 de angajatori activi nu depuneau declaraţii fiscale pentru salariaţii proprii.
Salariul minim, în 41% din contracte
Un alt efect al măsurilor luate de Guvern și care arată dezechilibrele puternice din piața muncii este faptul că, dacă la 31 decembrie 2017 erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, pe salariu de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31 martie 2018 numărul acestora a ajuns la 2.196.895 de contracte pe salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet. „Mediul economic se confruntă cu o aplatizare excesivă a salariilor, ceea ce arată un dezechilibru grav în structura salarială”, a punctat liderul BNS.
În lipsa unui mecanism corect și previzibil de indexare a salariului minim, cei aflați la putere vor controla practic din pix veniturile a aproape jumătate dintre salariați – fără a mai lua în calcul pensionarii cu pensie minimă -, consolidând un model economic puternic dependent și controlat de factorul politic. „Când 41% din totalul contractelor de muncă sunt plătite pe salariul minim, e evident că te poți juca electoral. Înlocuiești gălețile din mediu rural cu salariul minim”, a afirmat Costin. El a amintit faptul că și reprezentanții Comisiei Europene ne-au atras atenția în repetate rânduri că trebuie gândit un mecanism de indexare a salariului minim. „Majorările salariului minim sunt stabilite în mod discreționar, iar participarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este foarte limitată, neexistând un proces substanțial de implicare și cooperare. Se înregistrează rate scăzute de negociere colectivă”, se arată, de altfel, în ultimul raport de țară al CE.
Pregătim importuri de forță de muncă
Așa cum arată toate rapoartele, schimbările demografice vor continua să modifice structura populației României. Procesul de îmbătrânire rapidă va influența raportul dintre populația la vârsta de pensionare și populația activă, ceea ce va aduce schimbări majore în structura pe vârste și implicații negative pe piața forței de muncă.
„Pentru acest viitor, astăzi, guvernanții nu pregătesc nici un fel de soluții pentru cetățenii României. Pregătesc însă un import masiv de forță de muncă din state terțe”, mai arată BNS. Astfel, un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară ce beneficiază de o largă susținere politică, atât din partea puterii cât și din partea opoziției, prevede eliminarea mecanismului de contingentare a numărului de lucrători veniți din alte țări, precum și eliminarea oricăror condiții legate de pregătirea profesională a lucrătorilor ce vor fi aduși în piața muncii din România (certificatele de calificare recunoscute). La fel de important este că se elimină totodată condiția angajării acestora cu un salariu cel puțin egal cu salariul mediu pe economie. „Se vrea ca aceste bariere să dispară, astfel că vor putea să vină tot mai mulți lucrători la salariul minim și nu se va mai ține cont de nivelul lor de pregătire profesională. România va continua să fie o economie vulnerabilă, cu industrii care generează valoare adăugată mică”, a punctat Dumitru Costin.
OUG, ascunsă în Parlament
În opinia liderului sindical Dumitru Costin, OUG 79 este „ascunsă în Parlament“ şi nu a intrat în dezbatere pentru a o feri posibile intervenţii la Curtea Constituţională. „Suntem pregătiţi în orice moment să atacăm acest document care, în opinia noastră, este un document toxic şi e toxic nu numai din cauza faptului că discutăm de mai bine de un milion de indivizi salariaţi din România care au avut de suferit, ci şi din cauza faptului că această aşa-zisă reformă fiscală continuă să încalce brutal un tratat european, o convenţie a Organizaţiei Internaţionale a Muncii – Convenţia 102 – ratificată de România“, a subliniat Costin.
Oamenii de afaceri, îngrijorați de Codul Penal
Pe lângă haosul generat de transferul contribuțiilor, mediul de afaceri este îngrijorat și de modificarea Codului Penal. Asociația Oamenilor de Afaceri din România a transmis, printr-un comunicat, că se teme de „protecția suplimentară asigurată funcționarilor din administrația centrală și locală, care pot acționa discreționar, producând pierderi companiilor prin neîndeplinirea obligațiilor legale sau chiar prin întocmirea de dosare penale în scop de intimidare sau de eliminare a acestora de pe piața internă“.
