Damov a făcut referire la proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
„Firmele de salubritate au un singur contract copy paste la nivel naţional, în care ele sunt plătite pentru următoarele operaţiuni: colectează, transportă şi depozitează. Există un tarif unic. Sunt foarte puţine locuri în care s-a luat în discuţie schimbarea acestui contract, colectarea deşeurilor care se depozitează şi colectarea deşeurilor reciclabile. Practic, firmele de salubritate pot fi acuzate că nu au făcut nimic, dar ele nu au avut posibilitatea prin contract să facă. Au fost limitate de autorităţile locale. De ce? Astfel, tariful era mai mic”, a explicat Damov.
Potrivit acestuia, în România nu s-a putut aplica la nivel de primărie principiul poluatorul plăteşte, ci poluatorul votează.
„Atunci s-a făcut ca tarifele să fie cât mai mici, nerealiste şi cu acele tarife se aruncă la groapă. Totuşi, o industrie de reciclare a început să se dezvolte şi, în zona aceasta în care au început să fie responsabilităţi şi valori, multe companii au început să investească. Toată lumea vorbeşte de salubrişti şi colectori. Codul CAEN este acelaşi pentru colectare şi la cele de salubritate şi la cele care colectează de la companii sau cetăţean, generator, populaţie. Este un business de achiziţie. S-a dezvoltat o piaţă care astăzi este una competitivă şi funcţională. Dacă această piaţă nu s-ar fi dezvoltat, aceste modificări (din proiectul de OUG – n. r.) nu ar fi avut un impact. Astăzi, eu, ca reciclator, văd la poarta reciclării în proporţie de 90% deşeuri de la colectorii care sunt autorizaţi de Agenţia de Protecţie a Mediului şi cam 10% de la sistemul organizat de Primărie”, a precizat oficialul CERC.
El apreciază că aplicarea bruscă a acestei ordonanţe va duce la eliminarea de pe piaţă a peste 3.500 de firme de colectare care au autorizaţie.
„În industria de reciclare vom vedea o scădere cu 90%, adică vom primi 10% din materiale, respectiv cele mai puţin curate, cele mai contaminate. Se va pune problema dacă noi, ca industrie de reciclare, vom putea să supravieţuim. Din punct de vedere concurenţial, este o palmă dată economiei de piaţă pentru că se creează un monopol asupra unui material”, a explicat Damov.
