România și Republica Moldova au tot interesul să grăbească lucrările la gazoductul Ungheni-Chișinău, dat fiind că după 2019 contractul de tranzit între ruși și ucraieneni expiră. Atunci, ar putea începe și producția din Marea Neagră, iar prin BRUA ar trebui să primim gaze din zona caspică.
Situația pe piața gazelor e în „fierbere”, fiindcă, într-un timp foarte scurt, ar trebui finalizate foarte multe proiecte de noi conducte. România, susținută de Comisia Europeană, a intrat și ea în această cursă contracronometru de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, dat fiind că în 2019 expiră contractul de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina, una dintre rutele majore de transport către Europa folosite de Gazprom.
Dacă pentru noi situația este sub control, pentru că avem nevoie de importuri într-o foarte mică măsură, de circa 10%, ca medie anuală, iar producția internă va crește, pentru micuțul stat vecin de peste Prut, care depinde exclusiv de gazul rusesc, situația ar deveni problematică.
Principala conductă care va permite României să vândă gaze în Republica Moldova este Iași-Chișinău, însă deocamdată a construită doar partea Iași-Ungheni, finalizată încă din 2014, când la inaugurare participase și Comisarul pentru Energie la acea vreme, Gunther Ottinger. De atunci, planurile pentru finalizarea gazoductului până la Chișinău au tot bătut pasul pe loc, în bună parte și din cauza schimbărilor dese de la guvernare peste Prut. În plus, fostul premier moldovean Iurie Leancă a afirmat, anul trecut, că gazoductul putea fi de mult timp gata, dacă nu ar fi fost rezistența unor actori de la Chișinău, referindu-se la unii membri din coaliția de guvernare și la Moldovagaz, unicul distribuitor de gaz rusesc din Republica Moldova și controlat de Gazprom.
Transgaz a preluat Vestmoldtransgaz
După ce, la începutul anului, și-a deschis filială în Republica Moldova, Eurotransgaz SRL, acum Transgaz a devenit, prin intermediul acesteia, acționarul companiei moldovenești Vestmoldtransgaz, înființată tocmai pentru a construi conducta Ungheni-Chișinău. Anunțul a fost făcut marți de către premierul moldovean Pavel Filip, în timpul unei vizite făcute la Chișinău de prim-ministrul român, Viorica Dăncilă. „Prin intermediul acestui exerciţiu, trebuie să recunoaştem că Transgaz România şi, dacă vreţi, statul român şi-au confirmat bunele şi serioasele intenţii de a contribui la creşterea securităţii energetice a statului nostru”, a afirmat Pavel Filip. Prețul de vânzare este de circa 9 milioane de euro, iar acum Transgaz va trebui să se apuce de treabă și să finalizeze conducta cât mai repede. Operatorul național de transport al gazelor spune că lucrările de construcție se vor finaliza chiar anul acesta, asfel încât din 2019 capitala Republicii Moldova să folosească gaz românesc. Pentru asta va trebui să investească 93 milioane de euro pentru conducta ce va avea o lungime de până la 133 kilometri și o capaciate de transport de 1,5 miliarde metri cubi (mc), la un consum al țării de circa 1,1 miliarde mc.
Comisia Europeană aprobase un grant de 10 milioane de euro pentru acest proiect, însă ajutorul era pentru guvernul de la Chișinău. Acum, soarta acestei finanțări este incertă și va depinde de flexibilitatea autorităților de la Bruxelles. De asemenea, BEI și BERD aprobaseră împrumuturi de câte 41 milioane euro fiecare, astfel încât finanțarea conductei era acoperită. Schimbarea acționariatului Vestmoldtransgaz complică lucrurile.
Dezvoltarea rețelei în nord-est
Pe lângă această conductă, Transgaz va trebui să mai facă unele lucrări esențiale în sistemul național de transport, astfel încât să poată asigura aprovizionarea Republicii Moldova. Unul dintre proiectele strategice de dezvoltare a companiei românești este dezvoltarea rețelei în zona de nord-est a țării. Mai exact, este vorba de construirea a două conducte: Onești (județul Bacău) – Gherăești (județul Neamț), de 104 km, respectiv Gherăești – Lețcani (județul Iași), de 61 km. În plus, e nevoie de stații noi de comprimare gaze la Onești și Gherăești, se arată în documentele companiei, consultate de „România liberă”. Ministerul Energiei a emis în toamna lui 2017 avizele de construire a conductelor, iar finalizarea întregului proiect este programată pentru 2019. Costul total este estimat la 131,7 milioane euro, din care 55 milioane ar putea veni din fonduri europene.
Din Marea Neagră la Onești
Tot cu o parte din bani din fonduri europene, Transgaz are în plan un alt proiect major, de interconectare a sistemului național de transport (SNT) cu conducta de tranzit 1 al gazelor și reverse flow (inversarea fluxului de transport) la Isaccea, care presupune extinderea SNT pe ruta Isaccea-Onești. Costul este de 65 milioane de euro și este prevăzut spre finalizare tot în 2019.
Tot la Tranzit 1 (T1) ar urma să se lege o conductă nouă în care să fie pompate gazele din Marea Neagră, unde producția ar putea ajunge la 9-10 miliarde metri cubi anual. Astfel, Transgaz a finalizat studiul de prefezabilitate pentru o conductă de transport în lungime de aproximativ 25 km de la ţărmul Mării Negre până la conducta existentă de transport internaţional T1. Costul estimat este de 9 milioane de euro și are ca termen 2019. Implementarea proiectului permite crearea unui culoar de transport între piețele din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina, în condițiile în care se realizează și noua interconectare între Grecia și Bulgaria. De asemenea, în cazul preluării gazelor din platoul continental al Mării Negre în conducta Tranzit 1, se poate asigura exportul unei cantități de gaze naturale către Republica Moldova, se arată în studiile Transgaz. În noiembrie și decembrie, au fost obținute toate certificatele de urbanism necesare, de la consiliile județene Bacău, Vrancea, Galați, Tulcea și Brăila.
Miză majoră. Terminalul de GNL din Grecia
Pe 19 februarie, Fondul pentru Dezvoltarea Activelor din Republica Elenă a anunțat că a primit două oferte angajante pentru achiziția unei participații de 66% din capitalul social al Operatorului Sistemului Elen de Transport Gaze Naturale – DESFA. Una dintre ele vine de la consorțiul compus din Regasificadora del Noroeste S.A., Reganosa Asset Investments S.L.U., Transgaz S.A. și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Cealaltă ofertă a venit de la consorțiul compus din Snam S.p.A., Enagas Internacional S.L.U. și Fluxys S.A. Este a doua oară când Transgaz încearcă să intre în acționariatul DESFA. Anul trecut a încercat să depună ofertă împreună cu firma franceză GRTgaz, dar au fost descalificați.
Șansele de a câștiga acum sunt foarte mari, iar dacă va reuși, mutarea va fi semnificativă pentru Transgaz, dat fiind rolul strategic al Greciei în viitorul apropiat pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale a regiunii. În primul rând, prin Grecia va trece gazoductul Trans Anatolian Pipeline (TAP), care, după ce se va conecta la TANAP, va aduce în Europa gaze din zona caspică. Mai departe, după ce se va finaliza interconectorul Grecia-Bulgaria, o parte din gazele caspice vor urca și în România, prin intermediul conductei BRUA. Apoi, DESFA deține terminalul de gaze naturale lichefiate de pe insula Revithoussa, a cărui capacitate va fi extinsă cu fonduri europene și prin care Grecia va deveni al treilea stat european ce primi gaze din SUA. Odată intrate în sistemul grecesc, vor putea ajunge, via Bulgaria, și în România. Grecia și România vor juca, așadar, un rol major în spargerea monopolului gazelor rusești în această regiune.
