Pe unele loturi, în loc să avanseze lucrările, se dărâmă ce s-a construit deja, spune Lucian Șova.
Ministrul mai susține că avem destui bani pentru construcția de autostrăzi, 800 de milioane de euro de cheltuit anul acesta, există și legislația potrivită, dar vina e la constructori, care nu respectă condițiile asumate și, mai grav, execută lucrări de proastă calitate. În mod paradoxal, însă, lucrurile merg mai departe așa sau rămân împotmolite.
„Astăzi, în România, pe toate şantierele aflate în lucru – şi mă refer la 13 şantiere de autostrăzi care însumează 176 de kilometri de autostradă – nu mai există nicio barieră administrativă. Nu mai e nevoie de nicio hotărâre de guvern de expropriere, de nicio autorizaţie, iar toţi banii sunt la dispoziţia constructorilor. Acest lucru nu s-a întâmplat de mulţi ani în România, poate niciodată, şi aş vrea să mă contraziceţi. Toţi constructorii au front de lucru, dar vă mai spun ceva: acum se vede slăbiciunea companiilor, cele mai multe dintre ele străine, care au câştigat licitaţii în România în ultimii 20 de ani”, a declarat ministrul Transporturilor în plenul Camerei Deputaților, unde a răspuns acuzațiilor aduse în moţiunea simplă intitulată „Ministerul Transporturilor sub PSD este Ministerul Anti-Autostrăzi”, iniţiată de USR.
Utilaje de mâna a doua
Potrivit acestuia, pe şantiere nu există utilajele pe care companiile le-au menționat în documentaţia cu care au câştigat licitaţiile. „Vedem pe şantiere doar nişte utilaje de mâna a doua, exploatate de nişte companii care nici măcar nu sunt subcontractorii declaraţi, sunt doar nişte prestatori, plătiţi în bătaie de joc”, a afirmat Lucian Șova, potrivit Agerpres. El a explicat că de trei luni toţi secretarii de stat din minister au repartizat câte un segment de autostradă în care există şantiere, iar fiecare dintre aceştia merge o dată la două săptămâni pe şantier, împreună cu prefecţi, cu preşedinţi de consilii judeţene și cu reprezentanţi ai autorităţilor de control. Măsurile luate? Iau în scris de la constructori că statul nu le pune nicio piedică în a lucra. „Stau de vorbă cu antreprenorii, fac procese-verbale pentru fiecare vizită pe care o fac acolo şi iau în scris că antreprenorii nu au niciun impediment din partea statului român în a lucra”, a punctat Şova.
Deschidere incertă pe Sebeș-Turda
Ministrul s-a referit apoi la loturile 3 (de 13 km) și 4 (de 16 km) din autostrada Sebeş-Turda (A10), care erau programate să se deschidă în iunie-iulie 2018. Din declarațiile lui Șova, rezultă că nici acestea nu se știe când vor fi recepționate, din cauza unor vicii de calitate. Lucrările sunt finalizate, potrivit imaginilor aeriene făcute de cei de la Asociația Pro Infrastructură (API), care cer public deschiderea traficului pe A10 Aiud–Turda. „Bineînţeles că din dronă arată foarte bine aceste două segmente, dar vă invit să aveţi curiozitatea să mergeţi să vedeţi acele două sectoare de autostradă, să staţi de vorbă cu antreprenorii şi să-i întrebaţi de ce niciunul dintre ei nu solicită începerea activităţilor de recepţie. La unul din loturi a expirat termenul de predare pe 21 iunie. O să vă pot oferi probabil doar facturile de penalităţi pentru aceşti antreprenori, pentru că, din punct de vedere al calităţii lucrărilor, mai sunt multe de verificat, credeţi-mă!”, a spus însă Şova.
Pe Lugoj-Deva nu se construiește, ci se dărâmă
El a continuat cu segmentul 3 de pe autostrada Lugoj-Deva (parte din A1), unde anul acesta lucrează peste 100 de oameni, dar care au dărâmat, nu au construit, potrivit ministrului, care nu a detaliat. „Nu au făcut un metru în plus de construcţie, ci doar au dărâmat ceea ce au făcut anul trecut. Cel mai mare constructor de autostrăzi din Spania! Am mers acolo cu ambasadorul Spaniei şi am stat de vorbă cu antreprenorii. Nu-i nevoie să mergi cu ambasadori, dar vorbiţi de ce nu atragem banii europeni”, a completat ministrul, care a încercat astfel să justifice absorbția jalnică a fondurilor europene pentru infrastructură.
Contractul pentru lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva (21 km) a fost câștigat de un consorțiu condus de compania spaniolă Comsa, însă între această firmă și Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) există o dispută legată de lucrări suplimentare care ar trebui făcute și pe care compania de stat nu le acceptă, ceea ce va duce la întârzierea semnificativă a termenului de finalizare a lotului, spun cei de la Asociația Pro Infrastructură. Mai exact, este vorba despre un nou nod rutier, fără de care nu există nicio posibilitate de acces pe noul lot de autostradă, pentru că din lotul 2 lipsește o bucată importantă, cea cu tunelurile pentru urși. Astfel, „din păcate, chiar dacă lucrările din contract se pot finaliza în 2018, autostrada va rămâne închisă”, susțin cei de la API. Ultimul termen avansat pentru deschiderea acestui lot este începutul lui 2019.
Nici ministrul nu știe când vor fi gata lucrările
Şeful de la Transporturi le-a mai spus deputaţilor că nu poate spune când se vor recepţiona autostrăzile aflate în lucru, întrucât antreprenorii nu vor putea respecta graficele de lucrări, din lipsă de muncitori. „Avem 800 milioane de euro de cheltuit anul acesta şi avem pe şantiere, la cei 176 de kilometri, aproape 1.800 de muncitori şi câteva sute de utilaje. Iar din aceşti 1.000 şi ceva de muncitori, 600 sunt la un singur antreprenor şi peste 300 de utilaje la un singur antreprenor. Cum să vă spun eu când vom recepţiona autostrăzile?! Nu v-aş minţi să vă spun şi să vă citesc din graficele pe care aceşti antreprenori le-au dat către minister?! Pentru că ştim bine că nu se vor putea ţine de aceste grafice”, a afirmat Șova.
Suntem „campionii“ lucrărilor proaste
Conform tuturor rapoartelor organizațiilor financiare internaționale, România are cea mai mică pondere a autostrăzilor din UE raportat la suprafață și la numărul de locuitori. În plus, facem lucrări scumpe, dar de proastă calitate. „Recordul” în materie e deținut de lotul 3 al autostrăzii Orăștie-Sibiu, botezat „autostrada surpată” sau „scufundată”, după ce în ea au apărut fisuri adânci la scurt timp de la inaugurare. Mai mult, am rămas și cu banii dați și cu lucrările proaste. Curtea de Arbitraj de la Paris a stabilit anul trecut că firma Salini-Impregilo, constructorul autostrăzii „scufundate”, este îndreptățită la plata suplimentară a 83 de milioane lei. Această decizie a fost luată chiar dacă statul român le-a dat italienilor 600 milioane de lei, fără a pune la socoteală banii cheltuiți pe reparație din bugetul public. În total, avem circa 750 kilometri de autostradă, în 2016 nu s-a inaugurat niciun km, iar în 2017, doar 15 km.
