FMI consideră că economia României își revine mai lent decât a altor țări afectate dur de criză, absorbția deficitară a fondurilor europene și infrastructura fiind principalele sale probleme. Există însă loc de creștere pentru exporturi, iar sectorul energetic oferă un avantaj competitiv.
„România a avut anul trecut cea mai bună performanță în termeni de creştere din regiune, doar Letonia s-a situat mai bine, însă reformele structurale şi accelerarea absorbției fondurilor europene sunt necesare pentru a menține creşterea. Aşteptăm un avans mai rapid“, spunea ieri Guillermo Tolosa (foto), reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internațional pentru România şi Bulgaria, într-o conferință pe tema controlului financiar.
Tolosa a atras atenția că România ar trebui să profite de oportunitățile pe care le are pentru a susține şi accelera avansul economic, respectiv atragerea intensă de fonduri UE, concentrarea pe exporturi şi energie. Absorbția slabă a fondurilor UE plasează România pe ultimul loc, deficit pe care trebuie să-l acopere rapid, întrucât alte state precum Polonia au profitat de banii europeni pentru a-şi reveni din criză şi s-a reluat creşterea economică susținută. „Cineva din Comisia Europeană îmi spunea: «De mai bine de o mie de ani străinii vin şi iau bani din România, acum, deodată, străinii vin şi îşi pun banii pe masa voastră şi românii spun: nu, mulțumesc! Ce se întâmplă?»“, a povestit Tolosa.
Oficialul FMI a arătat că exporturile din România reprezintă doar 40% din PIB, în timp ce în alte state se ajunge la un nivel de 100%. „Spre exemplu, dacă luăm în considerare exporturile către Germania, Cehia exportă 25,5% din PIB, deci un sfert din PIB-ul Cehiei reprezintă exporturi în Germania, Ungaria are 21%, pe când România are doar 6,4% exporturi în Germania, de patru ori mai mici decât în cazul Cehiei. Este o oportunitate imensă pentru România să se dezvolte pe acest segment“, a precizat Tolosa.
Totodată, el spune că România are o sursă diversificată de energie şi ar trebui să profite de acest avantaj, fiind multe sectoare în industria energetică cu potențial de creştere. Mai mult, energia are o pondere de doar 10% din total importuri, pe când în alte țări nivelul se situează la 30-35%, aspect care poate fi speculat pentru dezvoltarea economică.
Putem recupera la capitolul exporturi?
E greu ca România să recupereze decalajul față de Cehia sau Ungaria când vine vorba de exporturi ca pondere în PIB. Investitorii sunt mult mai speculativi în acest moment la nivel global, iau mai greu poziții pe termen lung, în ciuda unor facilități fiscale, iar România nu prea mai are oricum multe de privatizat, spune profesorul de economie Bogdan Glăvan.
Vulnerabilități
Infrastructura este unul dintre capitolele care frânează evoluția economică, România situându-se la distanță considerabilă față de celelalte state UE privind situația infrastructurii, în special cea din domeniul transportului feroviar şi electric, doar Bulgaria plasându-se pe o poziție inferioară. Totodată, controlul statului în proporție semnificativă asupra companiilor din diverse sectoare afectează negativ evoluția acestora, spune Tolosa, care atrage atenția asupra arieratelor înregistrate de întreprinderile de stat, de 1% din PIB.
„Companiile de stat reprezintă 56% din sectorul de energie şi gaz, în foarte multe domenii-cheie statul are încă un control important şi nu este eficient. În general, companiile de stat au pierderi masive, furnizează servicii de calitate slabă, nu sunt prea competitive“, consideră Tolosa.
Aici expertul FMI nu se dezice de politica tradițională a Fondului, forțarea privatizărilor în sectoarele unde există un monopol de stat sau o piață asigurată.
Context general
Economia României va ajunge în acest an la nivelul PIB din perioada pre-criză.
Produsul Intern Brut al României s-a plasat în 2008, înainte de declanşarea crizei economice, la aproximativ 140 miliarde de dolari. Anul trecut, economia a crescut cu 3,5%, iar pentru acest an este anticipat un avans de 2,2-2,5%. În intervalul 2001-2008, economia a înregistrat, cu o singură excepție, rate anuale de creştere de peste 5%.