România a înregistrat în primul semestru cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,8%, conform statisticilor oficiale. Evoluția a fost determinată de consumul ridicat, susținut de reducerile de taxe și majorările salariale.
Cum cea mai mare parte din venitul românilor se duce pe mâncare, reversul medaliei este creșterea explozivă a importurilor de alimente. Cum producția internă nu reușește să țină pasul cu cererea uriașă, banii românilor susțin agricultura altor țări.
În prima jumătate a anului, importurile României au totalizat 36,7 miliarde de euro, din care 8,8% au fost importuri de produse agro-alimentare. Chiar dacă 2017 este un an agricol foarte bun, am adus din import mâncare de 3,2 miliarde de euro, cea mai mare cifră consemnată de la Revoluție încoace și aproape dublă față de 2008, anul premergător crizei economice, arată statisticile oficiale. Atunci, în anul „de vârf” al economiei, importurile din primul semestru au fost de 1,6 miliarde de euro, conform statisticilor consultate de Mediafax.
Datele comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului 2017 au fost de doar 2,1 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 1,1 miliarde de euro, un alt record istoric. Din 2008 importurile au urcat constant, ajungând în primul semestru al anului trecut la 2,9 miliarde de euro. Acum, în 2017, specialiştii spun că avem unul dintre cei mai buni ani agricoli, dar producătorii autohtoni n-au reuşit să acopere decât într-o mică măsură cererea de produse alimentare.
Patronatele din agricultură spun că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate men-ţine cel mult 40% din producţia naţională. Pentru că restul este imposibil de depozitat pe termen lung, se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în lunile de iarnă şi primăvară, reechilibrând balanţa exporturi/importuri în lunile de vară şi toamnă. Singurul an în care ba-lanţa comercială cu produse agroalimentare a înregistrat exporturi mai mari decât importurile a fost 2015, pe fondul unor livrări-record de cereale pe pieţele externe.
Fructele și legumele, principalele alimente aduse în țară
Potrivit unei statistici detaliate privind structura comerțului cu produse agroalimentare, furnizată de INS la solicitarea RL, doar în primele patru luni factura importurilor a fost de 2,4 miliarde euro, cu circa 13% mai mare față de perioada similară a anului trecut. La export am reușit să vindem de 1,7 miliarde euro, cu 5% mai mult. Pe primul loc s-au aflat importurile de fructe, care au valorat 211 milioane euro, adică aproape 10% din totalul importurilor. De asemenea, și importurile de legume au depășit pragul de 200 milioane euro. Urmează în clasament carnea, cerealele, laptele și produsele lactate, ouăle, mierea.
În schimb, cele mai mari exporturi ale României sunt de cereale (603 milioane euro), tutun (231 milioane euro), semințe și fructe oleaginoase, plante industriale sau medicinale (205 milioane euro), animale vii (112,8 milioane euro), carne (87,3 milioane euro).
Daea vrea să expulzeze hipermarketurile
Creșterea importurilor se explică și prin cota mare din piața alimentară, de peste 75%, pe care o au lanțurile de hiper și supermarketuri, pe ale căror rafturi se regăsesc foarte multe produse din afară. Parlamentarii au avut o inițiativă de a obliga marii retaileri să aibă o pondere de cel puțin 51% din produsele proaspete (pâine, carne, lapte, ouă, miere, legume, fructe) de proveniență autohtonă, însă proiectul a fost, se pare, „discutat și uitat”. În schimb, ca urmare a tendinței românilor de a prefera tot mai mult produsele locale, retailerii au dezvoltat parteneriate cu producători locali de fructe și legume, pe care le-au transformat în elemente de marketing. Totuși, chiar și în timpul verii, când oferta autohtonă de fructe și legume e la apogeu, încă sunt cazuri unde la raft găsim produsele concurente din import, mai ieftine.
Marți, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a făcut un apel către parlamentari să susțină modificarea legislației, astfel încât să fie stabilite reguli clare cu privire la amplasarea supermarketurilor, hipermarketurilor și altor centre comerciale.
Astfel, supermarketurile ar urma să fie amplasate la distanță de 1 kilometru de o piață, iar hipermarketurile vor fi scoase în afara orașului, în zone cu densitate comecială redusă.
