Principiul de lucru potrivit căruia Executivul poate lua, fără consultări, orice decizii privind banii cetățenilor e inadecvat și păgubos pentru România anului 2017, afirmă reprezentanții oamenilor de afaceri, referindu-se la planurile Guvernului de a modifica Pilonul II de pensii, unde milioane de români au contribuit aproape un deceniu.
Potrivit acestora, nu există precedent în istoria României post-’89 în care statul să ia – fără angajament de returnare – din banii care aparțin, de fapt și de drept, cetățenilor ei. „Dacă acest precedent va fi creat – în dauna sistemului de pensii private, singura reformă structurală care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternanțelor la putere –, atunci ideea de predictibilitate a politicilor economice românești va suferi o lovitură catastrofală. Una cu efecte nefericite pe termen lung”, afirmă Dragoș Neacșu, CEO al Erste Asset Management și membru în Consiliul Director al Romanian Business Leaders (RBL), o asociație importantă a oamenilor de afaceri.
În prezent, șapte milioane de români au contribuții la pilonul privat obligatoriu de pensii, unde se varsă aproape jumătate din contribuția totală la pensii, de 10,5%, reținută din salariu.
Cum vor fi afectate contribuțiile personale
„Dacă nivelul contribuției este redus, fie și temporar, fiecare participant pierde nu numai banii ce nu mai ajung în contul său personal de pensie (sistemul de pensii private), ci și efectul de multiplicare a acestora prin investițiile făcute în numele lor de administratori profesioniști”, a explicat reprezentantul RBL.
Potrivit unui studiu, randamentul mediu de 5,37% obținut la nivelul întregului sistem, de la intrarea primelor contribuții lunare în conturi, în mai 2008, și până la finele anului 2015, îl situează pe locul unu în topul randamentelor obținute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene. „Ce înseamnă un nivel de 5% al randamentului mediu anual al unei investiții pe termen lung? Valoarea contului individual se dublează într-un interval de 15 ani, dacă valoarea contribuției lunare rămâne constantă”, a explicat specialistul.
Criză de bani la buget
În acest an au apărut mai multe scenarii privind desființarea Pilonului II, dată fiind criza de fonduri la buget și în contextul în care o treime din pensii sunt plătite, lunar, din împrumuturi. „Nu ne împrumutăm pentru a face autostrăzi – să legăm provinciile istorice și să modernizăm procesele de educație și serviciile medicale. Acoperim în schimb, din împrumuturi, obligații curente de plată – plata pensiilor, de exemplu”, a mai declarat Dragoș Neacșu.
Potrivit acestuia, în caz de criză financiară externă, fondurile locale de pensii – care nu existau acum 10 ani, când s-a declanșat criza din 2008 – pot juca rolul de scut autohton în fața turbulențelor financiare globale. De pildă, în plină criză, numeroși investitori instituționali străini s-au grăbit să vândă la orice preț obligațiunile suverane ale României, întrucât se așteptau la o prăbușire a economiei. „Ar fi fost foarte bine să fi fost funcționale, atunci, fondurile de pensii de azi, întrucât ar fi putut cumpăra obligațiunile vândute cu discounturi de peste 20% de străinii panicați. Și ar fi stabilizat mai rapid și mai eficient prețul acestora în piață, aducând câștiguri de capital milioanelor de români contributori”, a explicat Dragoș Neacșu. El a adăugat că o parte semnificativă din deficitul bugetar se finanțează prin titlurile de stat cumpărate de fondurile de pensii. „A slăbi, acum, fondurile de pensii înseamnă a vulnerabiliza capacitatea economiei de a se apăra în situații-limită”, a afirmat acesta.
