Lipsa investițiilor în mecanizare și standardizare omoară micii producători. Legumele românești, greu de vândut în supermarketuri

Așa-zisa lege a supermarketurilor stabilea că marile reţele trebuie să vândă 51% produse românești.

E vorba, de exemplu, despre legume și fructe. De curând, România a aflat că, dacă nu renunţă la această idee, Comisia Europeană va declanșa o procedură de infringement. Dar cauze profunde fac ca, oricum, legea să nu poată fi aplicată.

RL a discutat cu un manager dintr-o mare reţea de retail și a aflat motivele profunde pentru care legea nu poate fi aplicată: producătorii români nu pot da marfă standardizată și, simultan, un flux continuu pe produs, la standardele cerute de hipermarketuri.

Ţăranii nu înţeleg principiul vânzării mărfurilor standar­dizate, ar dori să vândă tot și nu sunt fiscalizaţi. Cei mai organizaţi sunt maghiarii din Harghita și Covasna, mari producători de cartofi, care ­și-au făcut asociaţie.

Pepenii de Dăbuleni, renume mare, căruţă mică

„Am făcut un magazin la Dăbuleni“, a povestit pentru RL un manager specializat în înfiinţarea de magazine la un mare retailer. “Primarul mi-a spus: hai să vindem pepeni de Dăbuleni. Patru dintre achizitorii noștri s-au dus la Dăbuleni, la Primărie.

«Cu cine discutăm?», am întrebat. «Gata, chem furnizorii!», a zis primarul. S-a prezentat la întâlnire unul singur. «Eu sunt singurul care am asociaţie. Sunt organizat, am firmă, știu ce-nseamnă. Am livrat în Ungaria, Polonia și acum un an sau doi și prin România. Dau factură, fiscalizat, știu care sunt condiţiile de livrare a pepenilor în supermarket».

Restul? Vor să vândă pepeni cu căruţa.”, a relatat sursa RL.

O firmă mare, cu zeci sau sute de magazine, nu poate cumpăra pe­peni aduși cu căruţa. „Supermarketurile nu iau pepenii în vrac. Manipularea e mecanizată. Cu motostivuitoare, nu cu mâna. Pe­penii, sortaţi dimensional, se iau în box-paleţi de lemn și se transportă în camioane. Box-paleţii au 700 kg fiecare”, povestește managerul.

Acum an, singurul co­merciant cu asociaţie din Dăbuleni, care avea 30-40 ha de pepeni, avea contract să vândă în Ungaria. La un moment dat, nu i-au ajuns pepenii lui, așa că s-a dus la ţărani să cumpere. „Ia de-aici, cu căruţa!“. „Stai așa, vreau să-i aleg“. „Cum adică, să-i alegi? Ia-i pe toţi, eu ce fac cu ăștia?“. „Nu înţelegi că trebuie să livrez sort, mă­rime?“.

Agricultorul a găsit până la urmă câţiva mici producători și le-a adunat pe­penii de pe câmp. În rest, dăbulenenii s-au certat cu consăteanul lor, a relatat expertul RL.

Metro le-a angajat țăranilor botanist

Producătorii maghiari de cartofi din Harghita și Covasna și-au făcut asociaţie și au luat pe fonduri europene utilaje de sortare și ambalare a cartofilor. Se duc la platforma de sortare cu producţia, ambalează cartofii în saci de unul până la 10 kg, apoi poate veni orice supermarket să cumpere. „Problema e că producem la nivel de ev mediu”, a explicat, pentru RL, interlocutorul.

Exemplele continuă: peste jumătate dintre producătorii din Matca, Galaţi, vând nefiscalizat, ca persoane fizice, arată expertul. „Experienţa pozitivă e că Metro s-a dus la Poiana Mare (în Dolj, lângă Dunăre – n.r.) și le-a angajat localnicilor, pe banii firmei, botanist. Și-au făcut platformă de sortare și ambalare, să poată prelua marfă.

Metro i-a învăţat pe oameni să cultive și își ia produsele de acolo. Le dă seminţe. În general, preia legume. Roșii, ardei, castraveţi”, povestește managerul.

„Astă-vară, eram într-un hipermarket cu soţia”, a relatat sursa RL, „și i-am spus: «Hai să luăm roșii, sunt românești.». «De unde știi?». «Pentru că un angajat scotea roșii din cutii de banane. Numai românii livrează roșii în cutii de banane! Crezi că mai e cineva în Europa?». Roșiile se livrează în lădiţe perso­nalizate, ca orice produs, cu eticheta lor, nu în cutii de banane”.

Platforma logistică, investiţie serioasă, consistentă

O platformă de primire-ambalare costă de la sute de mii la două mili­oane de euro. „Depinde de facilităţi”, a detaliat managerul pentru RL, explicând că „la o firmă la care am lucrat, platforma era făcută pe fonduri Sapard. Un depozit foarte mare, 4.000 mp. Controlul automat al umidificării aerului, temperaturii, platforme personalizate în podea”.

Reţeau Profi are în București propria sa platformă de legume-fructe. A semnat un contract de închiriere cu o firmă, ce i-a făcut depozit personalizat. Retailerul cumpără marfă din surse interne și externe și apoi o distribuie la magazine. Furnizorii români nu puteau da simultan și volum, și rapiditate.

Lidl și Kaufland, cu cea mai bună calitate și sortimentaţie, au investit în centre proprii de standardizare a fluxurilor și nu lucrează cu furnizori separaţi sau independenţi.