După valul de majorări salariale în sectorul bugetar, toamna vine cu multe vești rele: scumpirea utilităților, inflație, deprecierea leului, dar și scumpirea creditelor. ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele, a ajuns vinerea trecută la nivelul de 1,58% la trei luni, față de sub 1% la începutul lunii.
Pentru cei cu salarii mici, mai ales, vestea este îngrijorătoare. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, gradul de îndatorare al celor cu venituri sub medie, care au luat credite ipotecare, era în luna iunie a acestui an de 65%. Orice creștere de 1-2% a dobânzilor la credite, calculate în funcție de ROBOR, le va urca gradul de îndatorare la 75%, potrivit lui Eugen Rădulescu, director al Direcției de stabilitate financiară din BNR.
Îngrijorător este că, în condițiile în care am avut cea mai joasă rată a dobânzii din istorie, rata creditelor ipotecare neperformante pe acest segment de debitori este de circa 24%. „Ce se va întâmpla când vor crește iar dobânzile, nu vreau să mă gândesc, dacă o să ne trezim iar cu cine știe ce inițiativă legislativă (ca Legea dării în plată – n.r.)”, a afirmat Eugen Rădulescu, precizând că vorbește în nume propriu, nu al instituției. Potrivit acestuia, orice
proiect similar va majora dobânzile, fiindcă e perceput ca un risc de către sistemul bancar.
Nu am învățat nimic din criza precedentă
La împrumuturile de consum, rata creditelor neperformante pentru cei cu venituri mici e de 14%. Comparativ, la clasa celor cu venituri medii, gradul de îndatorare pentru împrumuturile ipotecare este de circa 38%, iar rata creditelor neperformante pe acest segment este de aproximativ 11%.
Încurajați de dobânzile mici, românii au dat iar iama la bănci, uitând lecțiile crizei. Astfel, în intervalul iunie 2016-iunie 2017, ratele de creștere a creditelor pentru populație au fost de circa 18% la ipotecare și de circa 23% la creditele de consum.
Statul, datorii cu risc
În ultimii ani, statul a încurajat populația să se îndatoreze pe credite ipotecare subvenționând dobânzile prin programul Prima Casă. „Dacă se va ajunge ca acestea să ajungă neperformante, să te ții la îndatorarea statului”, a completat Eugen Rădulescu. Oficialul BNR a mai atras atenția că „există riscul unor reglementări la nivel european care să ceară garanții pentru datoriile suverane, atâta timp cât există state care nu prea reușesc să își plătească datoriile decât cu greu. Se discută despre acest lucru. Dacă se va pune și numai 5%, ce complicate vor fi lucrurile în acel moment”, a punctat Rădulescu
Explicatie
De ce crește ROBOR-ul
Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a explicat vineri că evoluția dobânzilor și a cursului de schimb ar putea avea la bază influențe de pe piețele externe, care se pregătesc de sfârșitul epocii dobânzilor joase, iar la acestea se adaugă o tendință de depreciere specifică perioadei de toamnă. „În primul rând, pe toată planeta, din America până în Japonia sunt tendințe care arată că epoca dobânzilor joase, unele foarte joase, la nivelul zero, se cam încheie”, a afirmat Vasilescu, citat de Agerpres.
Pe de altă parte, profesorul de economie Bogdan Glăvan susține că rata dobânzii a fost ținută până acum artificial la un nivel foarte jos de BNR, care a tipărit foarte mulți bani, tocmai pentru ca aceștia să fie ieftini, astfel încât statul să își poată finanța politicile. „Cel mai important actor din economie este statul. El este cel mai mare debitor. Creditul guvernamental reprezintă circa 100 miliarde lei, adică aproape o treime din soldul total al creditului din România”, arată acesta, într-o analiză postată pe blogul Logica Economică.
