Producătorii acuză hipermarketurile că au profitat de renegocierea contractelor, impusă de actul normativ intrat în vigoare în vară, pentru a impune condiții mai dure. Mai mult, aceștia afirmă că au fost nevoiți să dea bani înapoi pentru marfa vândută.
Disputa dintre furnizorii hipermarketurilor – producători și procesatori, și marile lanţuri de magazine este la al treilea episod important. Primul a fost în anii 2008-2009, când s-a negociat prima dată pe taxele de hipermarket, criticate de furnizori. Astfel, a rezultat Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Actul normativ dădea posibilitatea comerciantului să factureze vânzarea, promovarea, publicarea produselor în revista retailerului, taxa de poziţionare la raft ș.a.m.d.. În prima parte a acestui an, prevederile legale au fost din nou negociate, apoi modificate pe principiul lanţului scurt, pentru eliminarea intermediarilor și a costurilor ascunse. Astfel a apărut Legea 150/2016, cunoscută și ca „legea supermarketurilor”. Dar aplicarea acesteia pare a-i nemulţumi în continuare pe fermierii din Pro Agro.
Producătorii primesc doar 60% din preţul stabilit
Președintele Pro Agro, Emil Dumitru, a explicat pentru „România liberă“ că „risturna lunară, adică banii pe care furnizorul trebuie să-i dea înapoi supermarketului, se ridică la 59,25%. Adică, din 100 de lei pe care producătorul îi primește de la comerciant pentru produs, prin contractul de vânzare-cumpărare, 59,25 lei trebuie returnați retailerului“. Da, dar această risturnă (publicată recent de Pro Agro) este conformă cu legea. Totuși, Emil Dumitru nu e de acord. „Aceasta este într-adevăr prevăzută în Codul Fiscal și într-un ordin al ministrului Finanţelor, privind modul de efectuare a discounturilor și bonusurilor, însă, cât timp avem o lege specială, ce reglementează organizarea și funcţionarea relaţiilor comerciale dintre industria alimentară și hipermarketuri, ar trebui să ne prevalăm de ea”, a precizat președintele Pro Agro.
Dorin Cojocaru, unul dintre liderii Romalimenta, organizaţie ce reunește procesatorii de carne și lapte, este de altă părere. „Ce treabă are fermierul cu hipermarketul? În afară de legume-fructe și de ouă, unde nu e nevoie de prelucrare, între fermieri și hipermarketuri sunt procesatorii. Legea nr. 150/2016 nu se poate aplica și s-ar putea să intrăm și în infringement”, atrage atenţia Dorin Cojocaru.
„Nu semnezi contractul? Te delistez mâine!“
Reprezentantul Romalimenta afirmă că acum, conform legii intrate în vigoare anul acesta, furnizorii nu mai pot să-i întrebe pe marii retaileri, proprietari de hipermarketuri, nici măcar dacă marfa lor e la raft. „S-a făcut promoţia? Mi-ai făcut gondola? Acum, ei nu mai au nici o obligaţie faţă de noi. Am renegociat toate contractele, la care retailerii și-au mai pus 3-4%. Dacă modificăm acum iar legea, iar vom negocia, ceea ce înseamnă încă 3% – 4% în plus, adică preţ tăiat la noi, la furnizori, nu la raft. Înainte, exista un preaviz la delistare de 35 – 40 de zile. Acum, a fost scos de tot: produsul se delistează mâine. Hipermarketul spune: „Dacă nu semnezi contractul la preţul pe care-l vreau eu, te delistez!“, afirmă Dorin Cojocaru.
Acesta susţine că Legea 150/2016 „ne-a făcut mai mult rău decât bine, pentru că a fost prost făcută și greu de aplicat. Am cerut ANAF să ne spună cum să facem să nu fim infractori. O perioadă, hipermarketurile nu au comandat marfă, pentru că nu știau cum să aplice legea. Dar laptele e perisabil, carnea e perisabilă”. Sub presiunea deteriorării mărfii, povestește Dorin Cojocaru, furnizorii ar fi „semnat exact ce au vrut hipermarketurile, cu toate riscurile asumate la ei. Acum, poate să vină ANAF și să pună problema așa: „Pe Legea 321, ai avut comisioane mascate? Sau pe Legea 150? Ia plătește tu amendă!“.
O variantă similară susține și Pro Agro, care afirmă că marii retaileri ar fi înlocuit toate taxele și comisionaele. „Fiscul trebuie să verifice cum arătau contractele vechi, cum sunt cele noi și dacă e respectată legea. Conform art. 4 din Legea 150, este interzisă risturna”, cere liderul organizației, Emil Dumitru.
Acesta a insistat pe faptul că „nu poate să vândă un produs cu 10 lei, iniţial, pe baza unui contract negociat, la care trebuie apoi să dea banii înapoi. „Cumpărătorul emite autofacturarea în numele vânzătorului la sfârșit de lună și spune că, de fapt, îmi mai dă jos 45% de acolo. Adică preţul meu net, la produsul pe care l-am prins în contabilitate iniţial ca vândut cu 10 lei, este de 5,50 lei! Poate fi chiar sub preţul de cost”, a detaliat pentru „România liberă“ Emil Dumitru.
Replică. Risturna publicată de Pro Agro, un fals?
Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) a negat valabilitatea documentului de care se plâng fermierii Pro Agro. „Noi nu avem nici un fel de sancţiune pe Legea 150, în momentul acesta. Risturna-facsimil care apare în comunicatul Pro Agro este un fals. Acel contract nu există!“, a declarat pentru „România liberă“ George Bădescu, director executiv AMRCR.
Mai mult, asociația susține faptul că, pentru produsele prelucrate, trebuie să se facă diferenţa între un brand şi un produs de tipul cărnii neprocesate, legumelor şi fructelor. „Trebuie să aducem la cunoştinţa consumatorului că există aşa ceva. Vrei să poziţionezi produsul procesat cel puţin pentru o perioadă undeva, să fie foarte vizibil. Decretăm noi, la birou, că punem produsul pe primul raft? Ce produs scoatem de acolo? Ce punem în loc? Magazinul din colţ, unde nu există asta, are o suprafaţă finită, limitată, un număr relativ redus de produse. Într-un hipermarket sunt 60.000 de produse, deci nu putem aplica aceleaşi reguli“, a menționat directorul executiv AMRCR.
George Bădescu subliniază că, în urma apariţiei Legii 150, au trebuit schimbate zeci de mii de contracte în trei zile. „Taxele pe servicii au fost interzise la facturare şi practic asta s-a şi întâmplat”, asigură reprezentantul AMRCR.
