Din foame de bani statul a ajuns să preceapă contribuţii de sănătate nu doar pe veniturile din chirii, pe ajutoarele de şomaj, pe venitul minim garantat sau pe sumele obţinute din vânzarea apartamentelor, ci şi pe alocaţiile copiilor. Birurile statului pot depăşi chiar valoarea ajutoarelor cuvenite.
Scandalul declanşat recent, când Agenţia naţională de Administrare Fiscală condusă de Gelu Diaconu a trimis înştiinţări de plată la mii de copii din câteva judeţe ale ţării dezvăluie prevederile aberante ale legislaţiei fiscale, folosită de stat să smulgă românilor cât mai mulţi bani, cu orice preţ.
Câteva mii de copii din Curtea de Argeş şi din localităţile limitrofe care au alocaţiile pe card au primit înştiinţări de plată de la ANAF prin care sunt anunţați că au de achitat câte 468 de lei, reprezentând CASS (contribuţii de asigurări sociale de sănătate) pe anul 2012, printre cei notificaţi numărându-se copii de zece ani sau nedeplasabili.
Reprezentanta unei organizaţii non-guvernamentale din judeţul Argeş a declarat că a fost contactată de părinţi ai copiilor aflaţi în această situaţie.
„Am primit mai multe sesizări de la mamele din cadrul asociaţiei mele care m-au sunat disperate că nu ştiu ce să facă. Iar eu, stupefiată fiind de ceea ce mi s-a relatat, primul sfat pe care l-am dat a fost ca ele să nu plătească nimic. Prin urmare m-am întâlnit cu acestea şi am văzut plicurile. Într-adevăr, copiii au de plată pe anul 2012 suma de 468 de lei. Menţionez că ulterior am aflat că numai copiii care au alocaţiile pe card au primit aceste înştiinţări”, a declarat pentru Mediafax Mădălina Fotache, preşedintele Asociaţiei Cultural-Creştine „Aripi de înger” din judeţul Argeş.
Potrivit acesteia, este vorba despre înştiinţări de plată pentru anul 2012, iar copiii sunt impozitaţi pentru un venit de 8.400 de lei, pe care cei de la ANAF pretind că respectivii copii l-ar fi avut pe anul 2012.
Şi presa locală din Alba a informat că mai mulţi părinţi au primit acasă somaţii de plată de la Finanţe pentru plata unor sume privind copiii minori, adresele referindu-se la venituri realizate în anul 2012, aferente unor „investiţii” şi contribuţii de sănătate.
Cum s-a ajuns aici
Situaţia aberantă a survenit în urma aplicării defectuoase a unor prevederi legale proaste, făcute după ureche. “Este ceva sinistru, partea privind contribuţiile sociale este cea mai proastă din Codul Fiscal, este neclară, incorectă, imorală”, spune Dan Schwartz, consultant fiscal.
Potrivit legii 95 din 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, se plăteşte o contribuţie lunară de 5,5% din veniturile înregistrate, cum ar fi salarii din agricultură, indemnizaţii de şomaj, veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor (chirii), dividende şi dobânzi. Această contribuţie se plăteşte doar dacă persoana în cauză nu înregistrează venituri din alte surse, precum salariile. Aceeaşi lege menţionează că sunt asiguraţi cu scutire de plata contribuţiei copii cu vârstă mai mică de 18 ani şi anumite categorii de tineri cu vârstă cuprinsă între 18 şi 26 de ani.
“În situaţia în care veniturile obţinute sunt sub nivelul salariului minim se plăteşte contribuţia la salariul minim”, spune Dan Schwartz. Cum alocaţia pentru copii este mai mică decât salariul minim brut pe ţară, acestora li s-a cerut să plătească pentru 2012 aproximativ 460 de lei, adică 5,5% din 8.400 de lei cât reprezintă salariul minim pe un an. Fiscul nu a perceput cota de 5,5% pentru alocaţia proriu-zisă, ci pentru depozitele bancare în care au fost vărsate alocaţiile, considerând că acestea sunt venituri din dobânzi.
Sunt sau nu copiii contribuabili?
“Problema este că prevederile au fost aplicate unor copii minori care practic nu sunt subiect de CASS căci sunt asiguraţi fără plata contribuţiei. Este o necorelare a Codului Fiscal cu Legea 95 pe 2006. Greşeala este că cineva care a făcut softul la Fisc a uitat să pună în acel program şi condiţia ca persoanele în cauză să nu fie din categoria celor care beneficiază de asistenţă medicală fără plata contribuţiei”, spune Gabriel Sincu, director pentru taxe la Ernst&Young România.
Potrivit consultantului Dan Schwartz, dacă acele conturi în care intră alocaţiile sunt deschise pe numele copiilor, se aplică prevederile legale care spun că aceştia beneficiază de servicii fără plata contribuţiei. Aceasta deoarece legislaţia noastră nu cuprinde definiţia contribuabilului şi deci nu se poate spune dacă un copil este sau nu un contribuabil. Dacă acele conturi sunt pe numele părinţilor, iar aceştia nu varsă CASS pe alte tipuri de venit, părinţii trebuie legal să achite 5,5% contribuţie, însă este imoral să iei bani aproape cât primesc copiii acestora alocaţia.
Fiscul, fără de vină
Ca şi cum nu ar avea nici o contribuţie la scrierea legislaţiei, ca şi cum nu ar fi obligată să aplice legea care spune că până în 18 ani nu se plăteşte CASS, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pretinde că nu are nici o vină. „Este o anomalie legislativă (…) Am sistat emiterea deciziilor, aşteptăm modificarea cadrului normativ şi, probabil, o eventuală decizie legislativă privind amnistia fiscală pentru sumele datorate în baza deciziilor de impunere care deja s-au emis”, a precizat Diaconu, într-o conferinţă de presă la care au participat premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.
