Costul energiei electrice duce furnizorii în insolvenţă. Consumatorii casnici vor suporta creşterea prețului la curent electric

Surse din piaţa de energie au declarat „României libere“ că preţul la care a ajuns energia electrică a trimis deja doi furnizori în insolvenţă. Sunt mai mulţi factori ce au dus la creşterea preţului. Unul e declaraţia ministrului Energiei, Toma Petcu, asupra stocurilor limitate de cărbune, ce ar fi lăsat România în frig în patru zile. Acest lucru nu s-a întâmplat.

 

 

„Unul din cei doi furnizori aflaţi în insolvenţă e Transenergo“, a declarat RL Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică (AFEER). În urmă cu o săptămână, ZF anunţa că Transenergo, o afacere de 300 milioane  euro, a cerut insolvenţa. Firma e al patrulea trader român de energie. În spatele Transenergo COM sunt Nelu şi Rada Coman, care au adus în România branduri ca Valentino sau D&G“, arăta ZF.

 

„Al doilea furnizor (n.n.: în insolvenţă) nu aş vrea să-l comunic eu, îl las pe el să anunţe“, a spus Lungu. 

 

Preşedintele AFEER arată că ambii furnizori în insolvenţă „sunt mari, acţionează de multă vreme în piaţă şi au pondere foarte mare. Pentru mine e o părere de rău că n-au putut supravie-ţui“. Noul venit RDS Energy îşi face marketing agresiv, promiţând 500 de lei cadou la încheierea contractului, cu sloganul „Scădem preţul energiei electrice la tine acasă!“.

 

 

Consumatorul casnic nu e afectat azi, explică expertul în energetică Tudor Popescu. „Are contract pe un preţ fix, cu un furnizor, pe un an sau doi. Azi însă furnizorul cumpără la un preţ astronomic şi e în situaţia de a lua credit pentru acoperirea diferenţei, ori dă faliment“, spune Popescu. Aşadar, în principiu, cei ce pierd sunt furnizorii.

 

 

Cine va achita nota suplimentară de plată? „În mod normal, companiile sunt apărate de contractele bilaterale, iar consumatorii casnici de preţul reglementat“, explică analistul economic Constantin Rudniţchi. El detaliază că, „în principiu, consumatorii nu ar trebui să plătească în plus. Doar că totuşi cineva a achitat deja un preţ de 10 ori mai mare decât în urmă cu câteva luni“.

 

 

ANRE investighează două tranzacţii făcute pe piaţa-spot, aşa-numita Piaţă a Zilei Următoare (PZU). La finalul anchetei, vom avea un răspuns. Se pare că unii furnizori şi-au abandonat nişte contracte bilaterale, alegând să vândă la preţuri-record pe PZU, spune Rudniţchi. Penal ar fi dacă ANRE ajunge la concluzia că aceşti furnizori ar fi manipulat piaţa. La tranzacţiile analizate au apărut vârfurile de 650 lei/MWh. 

 

Oricum, nerespectarea unui contract e sub incidenţa legii, pe Codul Civil. 50% din piaţa energiei electrice este pe contracte bilaterale. Cealaltă jumătate din cererea de pe piaţă este alimentată de pe piaţa-spot.

 

Imediat ce se termină contractele traderilor, noile contracte cu consumatorii casnici vor acoperi pierderile, adică tariful va creşte. Liderul AFEER confirmă. Salvarea e, spune el, prin cooperarea cu consumatorii, „să mai suporte şi ei o parte din costuri“, arată Ion Lungu.

 

„Această afirmaţie e valabilă pentru consumatorii eligibili, ce negociază direct preţurile cu furnizorii. Nu e vorba despre consumatorii casnici, deşi, teoretic, şi consumatorii aceştia pot fi eligibili: câteva mii şi-au schimbat furnizorul. În privinţa preţurilor reglementate de ANRE, analiza o va face Autoritatea“, a spus RL Lungu.

 

Până la urmă, sarcina financiară formată acum va fi pusă pe consumatorul final, prin majorarea tarifului? „Dacă ANRE va constata că, din marjele de profit garantate pe care le-au avut, din alte lucruri, nu e necesară creşterea preţurilor reglementate, aceasta nu se va face. Cât au fost preţurile foarte mici, consumatorii au beneficiat. Când e mai rău, trebuie să mai contribuie şi ei“, răspunde preşedintele AFEER.

 

 

Preţul curentului s-a dublat faţă de iarna anului trecut, în special pe PZU, la bursa de energie OPCOM. Lungu vorbeşte despre patru cauze. Prima e perioada mai îndelungată de temperaturi foarte scăzute, „ce a determinat un consum mai ridicat“. 

 

Dunărea a avut un debit destul de scăzut „şi în balanţa energetică fluviul e întotdeauna foarte important“, spune liderul AFEER. Dar preţul e foarte sus nu numai în România, ci în toată Europa. Aici e a doua cauză.

 

„De regulă, o situaţie locală mai puţin bună cu una mai favorabilă se mai compensau. Preţurile de pe piaţa-spot din Ungaria, cu care suntem noi cuplaţi, au ajuns foarte sus. Ele trag în sus şi preţurile din România“, explică Ion Lungu a treia cauză. 

 

 

În fine, mai e „acţiunea normală a Transelectrica, de a solicita anumite drepturi de salvgardare, inclusiv reducerea şi, în ultimă instanţă, oprirea exporturilor“, spune Lungu. El arată că „discuţiile care au fost au creat o anumită incertitudine în sistem. Se vorbea că nu mai avem rezervă de cărbune decât pentru o zi – două. A fost un sentiment negativ al pieţei, dar e cam ultima dintre cauze“.

 

 

Niciodată preţul curentului electric nu a fost aşa de mare. Expertul în energetică Tudor Popescu a spus „României libere“ că iarna aceasta s-a ajuns la 600 de lei pe megawatt-oră (lei/MWh). „Cauza e în multitudinea de greşeli în gestionarea energiei, în incompetenţa guvernelor, care până acum nu au făcut o strategie energetică“, a declarat Popescu. Într-adevăr, preţul energiei pe PZU a ajuns la câteva vârfuri de 650 lei/MWh.

 

Ion Lungu confirmă. „Au fost 600 lei/MWh pe două sau trei intervale, n-au fost nişte preţuri constante. Preţurile medii sunt în jur de 450 lei/MWh, faţă de anul trecut, când erau la peste 200 lei/MWh. Oricum, sunt foarte, foarte mari, record, nu am mai avut asemenea preţuri în România. În vara anului trecut, au fost 150 – 160 lei/MWh, prin toamnă s-au dus la 180 lei/MWh, poate chiar mai mult“, a spus RL Lungu. „Energia electrică a variat ani de zile de la 160 – 180 lei/MWh. În sezonul de iarnă, nu trecea de 190 lei/MWh“, arată Tudor Popescu, confirmând cifrele lui Lungu.