Creşterea salariului minim cu începere din 1 ianuarie 2015 va accentua şomajul şi munca la negru, opinează 33 de cadre universitare, economişti, antreprenori şi specialişti în fiscalitate într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Muncii.
Creșterea salariului minim este „o măsură anti-economică și anti-socială“, apreciază semnatarii unei scrisori publice adresate ministrului Muncii, Rovana Plumb, prim-ministruului Victor Viorel Ponta şi preşedintelui ales, Klaus Iohannis.
Grupul se declară preocupat de „politicile publice care afectează climatul de afaceri și bunăstarea populației“ și afirmă că doreşte să atragă atenția asupra proiectului de Hotărâre de Guvern privind creșterea salariului minim în anul 2015.
Proiectul prevede creşterea retribuţiei minime de la actualul nivel de 900 de lei lunar la 975 lei, urmând ca începând cu al doilea semestru nivelul salariului minim să crească cu încă 75 de lei, la 1.050 lei.
Măsura creșterii salariului minim este distructivă pentru economie și afectează bunăstarea celui mai sărac segment al forței de muncă, spun semnatarii scrisorii. Aceasta deoarece „salariul minim“ ar institui o prohibiție, împiedicând angajatorii să colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fără experiență, în situația în care productivitatea muncii acestora este inferioară salariului stabilit în mod artificial prin lege. „În consecință, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decât cel determinat de realitatea economică duce la descurajarea cererii de muncă (din partea angajatorilor), la creșterea șomajului și a economiei subterane“, se arată în scrisoare.
Cine sunt cei afectaţi
Creşterea va lovi în două categorii sociale. Prima este cea a „întreprinzătorilor și companiilor care oferă de lucru oamenilor fără calificări deosebite și care vor descoperi că trebuie să cheltuiască mai mulți bani din buzunar pentru a-și menține activitatea“, spun autorii scrisorii. Ar putea apărea inclusiv o creștere a prețurilor care îi va afecta în primul rând tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor. A doua categorie este cea a „persoanelor cu slabă calificare sau fără experiență, care ocupă sau vor să ocupe o slujbă și care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau nevoite să lucreze fără acte legale“.
Măsura va duce la creşterea şomajului în rândul tinerilor. „După cum bine știți, în România rata șomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a șomajului (23,9% față de 6,7%), iar „munca la negru“ a luat proporții îngrijorătoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariați lucrează „la negru“: „La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,57 milioane de salariați, patroni și întreprinzători individuali neînregistrați, «la negru», reprezentând aproximativ 27,7% din totalul salariaților, patronilor și întreprinzătorilor individuali din economie“. Aceeași sursă menționează că evaziunea fiscală din „munca la negru“ s-a dublat față de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuală a impozitelor pe venit și a contribuțiilor pe care întreprinzătorii refuză să le achite ajungând la 3,7 miliarde de
euro.
În ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis să oferi locuri de muncă a tot crescut, de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent. Cu majorarea preconizată în 2015, la 1.050 lei, salariul minim ar putea înregistra o creștere de 50% în doar câțiva ani, interval în care producția (PIB) se estimează a crește doar cu 9%.
Din 2007-2008 încoace salariul minim a crescut permanent mai repede decât salariul mediu; dacă înainte de 2009 acest prag era fixat la mai puțin de 30% din salariul mediu, acum reprezintă 40%. „Nu este de mirare atunci că o parte atât de mare din forța de muncă, aproape un milion și jumătate de salariați, sunt remunerați cu salariul minim. Dacă fenomenul va continua, România riscă să ajungă o țară de angajați «pe minim», cu o vastă economie informală, cu sute de mii de oameni care nu își găsesc o slujbă sau care nu intră sub umbrela sistemelor de asigurări sociale“, afirmă autorii scrisorii.
Pentru a creşte nivelul de trai sunt necesare nu atât decretele guvernamentale, cât creşterea productivității, spun semnatarii. Efectele negative ale creșterii salariului minim vor lovi exact în populația săracă: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul șomerilor!), tineri fără experiență, categorii sociale defavorizate sau discriminate.
Cine va câştiga
Măsura creşterii salariului minim pe economie ar putea aduce bugetului de stat sume suplimentare. Potrivit datelor oficiale, există 250.000 de angajaţi în sectorul bugetar plătiţi cu salariul minim şi 650.000 în cel privat. Statul va trebui într-adevăr să aloce mai mulţi bani cu cheltuielile salariale pentru plata unui salariu mărit în sectorul bugetar, însă va câştiga de pe urma salariaţilor şi angajatorilor din mediul privat. De aici statul va încasa contribuţii sociale şi impozite pe venit mai mari. În prezent, aproximativ 40% din costurile suportate de un angajator cu forţa de muncă sunt reprezentate de taxe şi impozite aferente datorate statului.
