Activele fondurilor de pensii private vor ajunge la 26,3 miliarde lei la finalul anului 2015, din care activele pe Pilonul II al pensiilor private obligatorii – 25 miliarde lei, iar activele pe Pilonul III al pensiilor private facultative – 1,3 miliarde lei, a declarat luni, la o conferinţă de specialitate, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Priorităţile industriei pensiilor private în 2015 sunt stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ, continuarea eforturilor de revitalizare a Pilonului III, îmbunătăţirea normei de investiţii (în curs cu ASF), continuarea reducerii costurilor de funcţionare şi adoptarea legii de plată a pensiilor private, spune preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Raluca Ţintoiu, citată de Agerpres. La finalul anului 2014, fondurile de pensii private aveau active nete de 4,5 miliarde euro, din care 94% – investiţii în România. Fondurile de pensii private deţin circa 12% din titlurile de stat ale României şi, după bănci, sunt cei mai mari deţinători de datorie publică, preferinţa fiind pentru maturităţi lungi. Fondurile deţin plasamente de 730 milioane euro la Bursa de Valori Bucureşti /BVB/, fiind cei mai mari investitori instituţionali locali şi asigură 10% din lichiditatea Bursei.
Cum poate fi echilibrat sistemul public
Creşterea ocupării reprezintă cea mai bună politică pentru echilibrarea sistemului public de pensii şi asigurarea unei pensii decente pentru persoanele asigurate în sistemul public, potrivit unui studiu realizat de Expert Forum, prezentat luni, la o conferinţă pe tema pensiilor private, de Suzana Dobre, director executiv al Expert Forum. Studiul ia în calcul trei scenarii – menţinerea politicilor actuale, adoptarea unor politici eficiente de creştere a ocupării şi, respectiv, politici de limitare sau destructurare a Pilonului II al pensiilor private obligatorii şi urmăreşte evoluţia în perioada 2015-2040 a deficitului fondului public de pensii şi a valorii pensiei.
Scenariul cel mai bun îl reprezintă creşterea ocupării – crearea a 625.000 de locuri de muncă în următorii 10-12 ani (net, locuri noi sau din economia gri), iar după 2025 prelungirea vieţii active ar putea fi o politică potrivită, precum şi creşterea productivităţii, în special după anul 2020 (investiţii în educaţie încă de pe acum), a declarat Suzana Dobre.
Schimbarea alocărilor din Pilon II ar fi contraproductivă, cu efecte nesemnificative pe deficitul fondului public sau al valorii pensiei, sau, când sunt consistente, vin cu un preţ foarte mare (valoarea pensiei se înjumătăţeşte), arată concluziile studiului.
În scenariul Status-Quo (menţinerea politicilor actuale), situaţia rămâne critică în următorii ani, dar se îmbunătăţeşte ulterior, recomandarea fiind îmbunătăţirea colectării şi recuperarea arieratelor, fără schimbări pripite, populiste ale legislaţiei actuale. Pe scenariul de menţinere a politicilor actuale, rata de înlocuire a salariului mediu brut prin pensia medie brută, de 36,47% în 2015, va ajunge la 46,26% în 2032, anul când se estimează că intră în plată pensiile private (28,17% pensie din sistemul public, 18,09% pensie privată) şi la 45,48% în anul 2040 (23,79% pensie din sistemul public, 21,69% pensie privată).
Populaţia scade periculos de mult
România se află în al 26-lea an de declin demografic şi această evoluţie reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, a declarat luni Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” al Academiei Române, la Conferinţa Naţională de Pensii Private.
„România se află în al 26-lea an de declin demografic. Un sfert de secol! Datele statistice sunt de netăgăduit: în raport cu populaţia de la începutul anului 1990, când România avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns în anul 2014 la o populaţie cu reşedinţa în ţară sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numără 26 de ani, reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii”, a afirmat Gheţău.
El a explicat că reducerea populaţiei cu aproximativ 3,2 milioane locuitori îşi are originea în scăderea naturală – 600.000 de persoane, emigraţia definitivă – circa 300.000 de persoane şi în imensă emigraţie cu schimbare doar a reşedinţei în alte ţări – aproape 2,4 milioane de locuitori.
În ceea ce priveşte rata fertilităţii, care indirect a devenit o ameninţare la adresa sistemului public de pensii, acest indicator se află în jurul valorii de 1,3 copii/femeie începând cu anul 2000, comparativ cu aproximativ 3,7 în anii ’70.
„Nu trebuie să omitem faptul că scăderea numărului de nou-născuţi a fost benefică economic, ea a redus considerabil cheltuielile pe care societatea le-a făcut pentru maternitate şi naşterea copiilor, concedii postnatale, asistenţă medicală, alocaţii şi indemnizaţii, creşe şi grădiniţe, cheltuieli în sistemul educaţional, poate chiar şi în programele de
locuinţe sociale. Reducerea numărului de născuţi este rezultanta unor decizii ale femeii, ale tânărului cuplu de a renunţa la copii, de amânare a venirii lor pe lume, ori de a avea un singur copil. Şi aici se regăsesc avantaje economice, pentru individ şi cuplu, prin alocarea resurselor spre alte finalităţi ori input superior pentru calitatea copilului unic. Pe termen lung,însă, costurile sunt altele la nivelul societăţii”, a mai spus Gheţău.
Posibile soluţii
Sistemul public de pensii trebuie să reziste şi să asigure un venit de înlocuire, iar persoanele asigurate în sistemul public de pensii nu trebuie descurajate să accepte salarii
mici în prezent, pornind de la ideea că la un moment dat pensiile publice nu mai prezintă importanţă pentru ei, a declarat preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice, Ileana Ciutan.
„Să nu mergem pe descurajarea celor care contribuie să accepte salarii mici în prezent, pornind de la ideea că, la un moment dat, pensiile publice nu vor mai reprezenta importanţă pentru ei. Să se gândească tinerii să nu accepte salariul minim pe economie, ci salariul real corespunzător funcţiei pe care o prestează”, a subliniat oficialul CNPP.
Ciutan a afirmat că trebuie găsite soluţii astfel încât sistemul public de pensii să reziste şi să asigure un venit de înlocuire celor care au contribuit o viaţă şi a adăugat că România a pornit foarte târziu pe drumul diversificării surselor de finanţare a pensiilor, iar sistemul de pensii private a primit contribuţii, plecate tot din sistemul public, abia începând cu anul 2008.
În opinia sa, ar trebui gândit în perspectivă cum să fie majorată cota de contribuţie către sistemul privat, în prezent de 5% şi care va ajunge peste doi ani la 6%, asigurată în prezent numai din contribuţia individuală a persoanelor către sistemul public. Punctajul de pensie al celor care contribuie în sistemul privat este diminuat proporţional cu cota de contribuţie care merge în sistemul administrat privat. Ciutan a menţionat reforma sistemului de pensii începută în 2001, inclusiv prin creşterea vârstei de pensionare şi îngrădirea pensionării anticipate, şi a precizat că vârsta medie reală de pensionare a ajuns la 59 de ani pentru bărbaţi şi 57,3 ani pentru femei.
Preşedintele CNPP a mai evidenţiat faptul că în perioadele de creştere economică din anii 2006-2007, când cotele de CAS au scăzut, sistemul public de pensii a înregistrat excedent uşor, şi nu deficit, şi a apreciat că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale este o măsură foarte bună şi binevenită, chiar dacă nu va produce efecte imediat, dar în perspectivă şi pe un trend de creştere economică oferă posibilitatea reducerii deficitului sistemului public de pensii şi asigurării sustenabilităţii sistemului.
Scutiri de la plata CAS?
O măsură de scutire de la plata CAS, la angajat şi la angajator, ar trebui discutată pentru persoanele în vârstă care doresc să rămână active în câmpul muncii, spune deputatul Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PNL. În opinia sa, o astfel de măsură ar degreva bugetul public de povara cheltuielilor cu pensiile şi ar menţine pe piaţa muncii pe cei care îşi doresc să rămână activi (aceasta fiind o opţiune).
Potrivit deputatului PNL, proiecţiile bugetare arată că presiunea pe buget a cheltuielilor cu pensiile va fi de aproximativ 13,5% din PIB, cam a 13-a ca mărime din Uniunea Europeană /UE/. Andreea Paul a menţionat că, dacă în prezent Germania este ţara europeană cu cea mai îmbătrânită populaţie din punctul de vedere al vârstei medii, în 2060 România va fi ţara cu cea mai bătrână populaţie din Europa.
