Analiză: De ce evită străinii litoralul românesc

Hotelierii cu ex­pe­riență de pe litoral oftează adânc atunci când vorbesc despre anii ʹ70 sau ʹ80. „Era plin de străini. În Neptun și Olimp veneau numai germani și scandinavi. Găseai foarte greu, ca român, o cameră în hotelurile de acolo“, și-a amintit, cu nostalgie, unul dintre ei. După două decenii jumătate de tranziție economică, lucrurile s-au schimbat radical. Hotelurile celebre din cele două stațiuni sunt în paragină și de ani buni nici românii nu le-au mai călcat pragul, darămite vreo familie de suedezi. Iar numărul străinilor care ajung în stațiunile din Constanța a scăzut dramatic, până la circa 5% din totalul turiștilor. Una peste alta, litora­lul românesc a ajuns un produs destinat în special românilor. 

Principalele motive

Pentru a alege o destinație turistică există o condiție obli­gatorie: să ai cu ce ajunge aco­lo. Din această perspectivă, Con­stanța are o problemă. Aeroportul care deservește orașul, cel din Mihai Kogălniceanu, este o glumă, raportat inclusiv la alte aeroporturi din țară, inclusiv la cele din provincie, cum ar fi Cluj. Fiind folosit mai mult de armata americană, cursele regulate civile se numără pe degetele de la o mână. „Zborurile sunt principala problemă. Nu va veni nimeni până când nu vom avea un zbor pe Kogălniceanu. Nimeni. România nu este Grecia, unde oamenii se duc pentru că este Grecia“, a declarat Aurelian Marin, ex-președinte Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și pro­prietar de agenție de tu­rism. Pentru a opera un zbor la Constanța, o companie aeriană trebuie să investească sume considerabile, pe care nu este sigur că le va recupera.

Ryanair a zburat câțiva ani de aici spre două destinații din Italia, dar a primit sprijin din partea autorităților județene de aici. Nu există turiști pentru că nu există zboruri și nu există zboruri pentru că nu există turiști – aceasta este definiția unui cerc vicios perfect.

Prețurile din sezon, prea mari

Al doilea motiv este cel al tarifelor. Și dacă ar avea cu ce să vină, turistul străin ar găsi aici prețuri mai mari decât
s-ar aștepta sau chiar mai mari decât în alte destinații estivale din Europa sau din lume. “Piața românească se adresează în special românilor. Pentru perioada de două luni și jumătate, de vârf de sezon, tarifele sunt uneori un pic prea mari pentru străini. Putem regla aceste tarife doar dacă ei vin pe o perioadă mai lungă, dar ajungem din nou la partea de zboruri“, a mai adăugat Aurelian Marin. În ciuda acestor prețuri, trebuie să fii foarte norocos să mai găsești o cameră liberă pe litoral în următoarele săptămâni.

Am făcut chiar când scriam acest articol o simulare pentru un hotel de patru stele din Mamaia. Singura cameră disponibilă în următoarele trei săptămâni este una dublă, dar doar pentru o noapte din week-end, și costă aproape 1.300 de lei. Dacă vreți să stați două nopți nu puteți alege decât apartamentul prezidențial, în care pot sta patru persoane, dar care costă peste 3.300 de lei. Orice european s-ar uita de multe ori la acest preț înainte de a plăti.

Număr în creștere

Există totuși și semne pozitive în incoming, așa cum îl numesc specialiștii.

Litoralul, și în special Mamaia, a devenit o des­tinație, în ultimii ani, pentru turiștii din Israel. Circa 7.000 vin în acest an aici, aduși cu chartere. „Cheltuie peste șapte mili­oane de dolari numai pentru servicii de masă și cazare, pentru că sejurul mediu este de 1.000 de dolari. La această sumă se adaugă circa 1,5 milioane de do­lari în excursii opționale. Israelienii sunt foarte buni consumatori de aceste excursii, de la Delta Dunării la București, la degustări de vinuri sau la o vizită la Delfinariu sau chiar la circ“, a explicat Corina Martin, președintele Asociației Litoral-Delta Dunării. În sudul litoralului avem un număr important de turiști din Polonia și din Republica Moldova, dacă putem să îi încadrăm pe aceștia din urmă la turiști străini. „Mai sunt și vest-euro­peni, mai ales în stațiunea Mamaia, care vin în mod indivi­dual. Cursa de linie dintre Londra și Kogălniceanu este plină. Avem mulți tineri englezi care vin aici pentru distracție, pentru cluburi“, a completat Corina Martin.

Un cumul de probleme

În ultimii ani, România a încercat și chiar a reușit să reintroducă litoralul românesc în oferta marilor tour-operatori din Germania. Minunea nu a durat însă mult. Germanii, turiști care au bani și care știu ce vor, au refuzat să mai vină pe litoralul românesc din mai multe motive. Printre acestea: zgomotul din stațiuni, care nu îi lăsa să se odihnească noaptea în liniște, calitatea serviciilor, care lasă de multe ori de dorit, prețurile mari, în comparație cu cele din Bulgaria, de exemplu, dar și câinii fără stăpân care îi lătrau și atacau pe unde apucau. Odată plecați, va fi nevoie de un efort mult mai mare pentru a-i aduce înapoi. Până acum nici măcar nu s-a încercat serios. Litoralul e plin de români, care plătesc mai bine decât străinii. De ce ar încerca cineva?

Sejururi la Marea Neagră, în cifre

• 7.000 de israelieni și-au cumpărat în 2016 sejururi în județul Constanța.
• 8,5 milioane dolari vor cheltui turiștii israelieni în aceste vacanțe.
• 5% este procentul turiștilor străini pe litoralul românesc.
• 2.525 de lei, în medie, au cheltuit anul trecut turiștii străini în România. (sursa: INS)