Guvernul nu are şanse să evite anul viitor majorările de taxe, avertizează economiştii.
Deşi nu mai ocupă funcţia de secretar de stat din luna iunie a acestui an, moment de la care a intrat în conducerea Băncii Naţionale a României, Gheorghe Gherghina rămâne un personaj-cheie pentru Guvern în momente dificile, precum închiderea financiară a bugetului pentru 2014 şi întocmirea unui proiect de buget pe anul viitor.
Potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax, premierul Victor Ponta a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situaţia bugetară şi programul pentru 2015, unde l-ar fi rugat pe fostul secretar de stat în MFP Gheorghe Gherghina să-i ofere sprijin ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, pentru a închide bugetul în 2% din PIB. Numit ministru al Bugetului, Vâlcov nu are o mare experienţă în acest domeniu. Până la numirea sa, el a mai deţinut calităţile de şef de bancă comercială, senator şi primar al municipiului Slatina.
În pofida promisiunilor recente ale Guvernului, potrivit cărora nici o taxă şi nici un impozit nu vor creşte anul viitor, nivelul fiscalităţii riscă să se majoreze, cauzele fiind deficitul bugetar mai mic la care s-a angajat Guvernul, nevoia de cofinanţare a proiectelor europene, dar şi seria de măsuri cu impact fiscal adoptate în ultimele luni.
Potrivit economistului Mircea
Coşea, presiunea asupra veniturilor statului se va simţi în a doua jumătate a anului viitor. „După părerea mea în a doua jumătate a anului vor apărea noi impozite şi taxe, cu precădere locale. Nu văd altă posibilitate decât o recoltă pe 2015 mai bună decât cea din acest an. Va fi un an complicat“, a spus el, ieri, în cadrul unei conferinţe pe teme de fiscalitate organizate de către
cursdeguvernare.ro. „Excedentul de 0,6% din PIB înregistrat recent nu
este o bază pentru bugetul pe 2015 căci a fost obţinut în lipsa investiţiilor şi s-a bazat pe doi factori conjuncturali, anume vânzarea certificatelor de emisii şi încasarea celei de-a doua tranşe a taxei de stâlp“, a adăugat el.
Aurelian Dochia: Vor fi compromisuri
„În orice caz, după cum se prezintă lucrurile, nu pot fi îndeplinite simultan toate condiţiile făcute în campania electorală, anume o creştere a cheltuielilor cu 17 miliarde de lei, menţinerea impozitelor la actualul nivel şi a deficitului. Este o ecuaţie imposibilă. Părerea mea este că se vor face compromisuri. Vor fi mărite taxele, nu vor fi mărite unele cheltuieli atât cât s-a promis, iar deficitul va fi mai mare decât ţinta angajată. Tăierea investiţiilor nu este suficientă. E adevărat că pe 2014 există un excedent de 13 miliarde şi o șmecherie ar fi să folosească aceşti bani în contul unor cheltuieli de anul viitor ca să micşoreze povara. Nu se poate face însă aceasta pe termen lung“, spune economistul Aurelian Dochia.
Creşterile de taxe sunt probabile pentru anul viitor, în condiţiile unui gol de venituri de 15-17 miliarde de lei, a declarat ieri şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. „Din păcate, Guvernul va avea o problemă să acopere acest gol. Autorităţile fie vor negocia noi ţinte cu FMI, fie vor apela la alte măsuri şi, din păcate, iau în calcul şi creşteri de taxe pentru anul viitor ca să acopere golul din buget“, a spus Dumitru.
Una dintre provocările anului viitor va fi cofinanţarea proiectelor convenite cu UE. „Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculat CE“, au mai spus sursele citate.
Bani necesari pentru cofinanțare
Potrivit primelor estimări realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie şi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exerciţiul financiar 2007-2014.
Cea mai simplă soluţie este revenirea la impozitul progresiv pe venit, măsură care, de altfel, este prevăzută în programul politic al PSD.
Creşterea impozitului, de la actualul nivel de 16% la 25% şi respectiv 35%, cu o treaptă inferioară la 15%, va scoate forţa de muncă din zona fiscalizată. O astfel de variantă a fost respinsă pentru 2015, Guvernul argumentând faptul că este dificil să schimbi sistemul de gestionare a impozitului pe venit într-un termen atât de scurt.
Potrivit Mediafax, o altă propunere ar fi creşterea impozitelor locale pe terenuri şi imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016. Sursele consultate de Mediafax au precizat că sunt puţine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar dacă s-ar negocia un deficit bugetar uşor mai înalt decât cel convenit deja cu instituţiile internaţionale, de 1,4% din PIB. Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, aşa cum au propus iniţial experţii FMI şi CE.
Orice măsură se va adopta, modificările trebuie aduse la cunoştința mediului de afaceri în mod transparent şi din timp.
„Graba politică pe termen scurt nu trebuie să submineze reformele pe termen lung. Un proces decizional economic şi fiscal limitat are efect negativ asupra dezvoltării economice pe termen lung şi trimite semnale greşite actualilor şi potenţialilor investitori şi parteneri. Statul de drept, stabilitatea mediului de afaceri şi consultările cu părţile interesate sunt fundamentul pentru construirea unei economii românești dinamice şi solide“, a spus, ieri, Dean Thompson însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti.
