O majorare importantă de capital a fost făcută în septembrie, când grecii de la Piraeus Bank au injectat 23,95 milioane euro. De asemenea, Idea Bank şi-a majorat, în iunie, capitalul social cu 4,47 milioane euro. Idea Bank a mai primit în acest an o infuzie de capital de 1,78 milioane euro, în septembrie.
Băncile-mamă au capitalizat subsidiarele din România cu 593,83 milioane de euro în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu 113,46 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată Agerpres.
În primele nouă luni din 2015, cea mai mare infuzie de capital a primit-o Volksbank România (482,14 milioane euro, în martie), urmată de OTP Bank România, cu 39,09 milioane euro în ianuarie, şi de Unicredit Ţiriac Bank, cu 38,13 milioane euro în iunie.
O majorare importantă de capital a fost făcută în septembrie, când grecii de la Piraeus Bank au injectat 23,95 milioane euro. Romanian International Bank şi-a majorat capitalul social cu 3,15 milioane euro în februarie, iar Libra Internet Bank a primit un aport de 1,12 milioane euro la capitalul social în martie.
Banca Transilvania a finalizat în acest an achiziţia a 100% din acţiunile Volksbank România de la Osterreichische Volksbanken, Groupe BPCE, DZ Bank şi WGZ Bank. Valoarea tranzacţiei nu a fost dată publicităţii. În 2014, OTP, unul dintre cei mai importanţi creditori independenţi din Europa Centrală şi de Est, a preluat două bănci mai mici, respectiv Banco Popolare din Croaţia şi Millenium Bank din România.
Bank Austria, divizie a grupului bancar italian UniCredit, a anunţat, la începutul lunii iunie, că şi-a majorat participaţia pe care o deţine la divizia din România, UniCredit Ţiriac Bank, de la 50,5% până la 95,6% din acţiuni, prin preluarea pachetului de 45% deţinut de omul de afaceri Ion Ţiriac. Datele publicate lunar de Registrul Comerţului includ primele 40 de companii care au primit aport la capitalul social, după valoarea sumelor alocate.
Au ieșit miliarde
În perioada de cinci ani de la începutul crizei financiare şi până la finele lui 2014, sumele venite de la grupurile bancare străine către subsidiarele lor din România au scăzut cu 9,1 miliarde de euro, de la 22,1 miliarde euro la finele lui 2008 la doar 13 miliarde de euro în iunie 2014. Până la finele lui 2014, nevoia de finanţare a fost acoperită însă de o creştere importantă a resurselor atrase pe plan local, adică economii ale populaţiei şi ale firmelor din România. La acest capitol, creşterea este similară cu scăderea înregistrată de finanţările de la grupurile-mamă. Astfel, valoarea pasivelor interne ale băncilor a urcat, din 2008 până la finele anului trecut, cu exact 9,1 miliarde de euro, adică de la 47,5 miliarde la 56,6 miliarde de euro.
Pe de altă parte, resursele atrase de bănci de pe piaţa locală nu mai reuşesc să acopere tăierea liniilor de credit din exterior. În 2014, valoarea depozitelor atrase a crescut cu doar 7,3%. Nivelul foarte scăzut al dobânzilor nu mai este suficient de atrăgător pentru clienţi, iar această tendinţă a continuat să se observe şi în 2015. În fiecare lună din acest an, depozitele firmelor şi ale populaţiei au scăzut faţă de luna precedentă. Ultimele date ale BNR arată că, în luna mai, scăderea a fost de 0,2% faţă de luna aprilie, iar perspectivele nu sunt de creştere.
De altfel, activitatea băncilor din România s-a redus continuu. Nu doar depozitele au scăzut, ci şi creditele, activitatea care ar trebui să fie sufletul băncilor şi principala sursă de venit. Faţă de iunie 2014, soldul creditelor a scăzut cu 2%. Când vine vorba despre creditele nou-acordate, nivelul acestora a ajuns la sub o treime din nivelul de acum şase ani.
Din 2010 până la finele anului trecut, băncile din Austria au menţinut o cadenţă clară în ceea ce priveşte diminuarea expunerii pe ţara noastră. Expunerea a scăzut cu două miliarde de euro în fiecare an, iar acest lucru se poate datora şi acordurilor de la Viena, menite să evite retragerea bruscă a unor sume importante. În ciuda declaraţiilor optimiste care vin de la Viena, România şi Europa emergentă în general par o problemă pentru sistemul financiar austriac sau cel puţin aşa interpretează agenţiile de rating.
În aceste condiţii, având în vedere şi scăderea profitabilităţii, contractarea prezenţei austriece în ţara noastră va continua, cel mai probabil. „Deteriorarea mediului economic din ţări precum România, Ungaria, Bulgaria şi Slovenia poate conduce la continuarea deteriorării calităţii activelor“, afirmă economiştii agenţiei de rating Moody’s. În privinţa „calităţii activelor“‚ ţara noastră stă cel mai prost din Europa. Cea mai mare bancă locală, deţinută de austriecii de la Erste, are o pondere a creditelor neperformante care urcă spre 30%, în timp ce media pe sistem a sărit deja de 20%.
Grecii au mari probleme
Oficial, dintre cele patru bănci elene din sistemul bancar, doar una este de vânzare, Piraeus. Neoficial însă, Banca Românească (National Bank of Greece), Bancpost (EFG Eurobank) şi Alpha Bank ar fi oricând de vânzare, cu condiţia să aibă şi cumpărător. Că este aşa ne arată şi condiţiile impuse de creditorii statului grec. Printre acestea se numără şi vânzarea subsidiarelor din Europa de Est ale celor patru mari grupuri bancare. De altfel, grecii au mai încercat o fuziune între EFG Eurobank şi National Bank of Greece, însă fără succes. La nivel de negociere a rămas şi posibila fuziune între EFG şi Alpha Bank. Rămase fără susţinere de la băncile-mamă, fiicelor din România nu le rămâne decât să încerce să supravieţuiască din resursele interne. În aceste condiţii, Banca Naţională a României ajunge să îndeplinească rolul abandonat de băncile-mamă, atunci când instituţiile de credit greceşti nu reuşesc să se finanţeze exclusiv din resursele atrase de pe piaţa liberă.
