Absența investițiilor publice periclitează creșterea economică, avertizează economiștii.
Statul a rămas în primele patru luni ale acestui an cu un excedent bugetar de 6 miliarde de lei. Vestea a fost dată zilele trecute de către Ministerul Finanţelor Publice. “Execuţia bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6 miliarde lei, respectiv 0,85% din PIB, faţă de un deficit de -1,88 miliarde lei, respectiv -0,28% din PIB, înregistrat la aceeaşi dată a anului 2014”, a arătat Ministerul de Finanţe.
Cum a fost obţinut însă acest excedent? Reţeta a fost cam aceeaşi cu cea întâlnită în lunile trecute, anume investiţiile publice amputate şi venituri în creştere la buget, consecinţă a unui consum mai mare, dar şi probabil a unei colectări mai bune a veniturilor de către Fisc.
“Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 76,03 miliarde lei, reprezentând 10,9% din PIB, au fost cu 12,1% mai
mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din: TVA (20,0%), impozitul pe venit (14,2%), veniturile fiscale (30,9%) și accize (4,1%). Încasările din contribuții de asigurări sociale au scăzut doar cu 0,3% faţă de anul anterior, reflectându-se atât măsura de reducere cu 5 pp a contribuțiilor angajatorilor, cât și creșterea pe anul 2015 cu 0,5 pp a cotei de contribuție către pilonul II de pensii. La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 4,26%, în timp ce veniturile nefiscale s-au redus cu 0,3%”, a explicat MF.
Vedeta creşterii, încasările din TVA
Performanţe sporite ale Fiscului sau consecinţe logice ale creşterii consumului? Ambele motive stau în picioare. “Pe de o parte economia a performat peste aşteptări dacă ne uităm la PIB din trimestrul I. Aşteptările au fost o creştere mai mare de 2% din PIB şi am avut peste 4%. Consumul pare că accelerează, şi de aici încasări semnificativ mai mari. Este greu de spus cât din colectarea la TVA e rezultatul combaterii evaziunii şi cât din cauza creşterii consumului”, spune economistul Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal (CF), organism independent însărcinat cu supervizarea politicilor Guvernului.
La partea de cheltuieli ale statului lucrurile stau mai clar. Anume două entităţi, administraţiile locale şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), au cheltuit în primele patru luni mult mai puţin decât sumele avute la dispoziţie. Situaţia seamănă cu cea înregistrată în primele trei luni şi este îngrijorătoare.
“Cheltuielile bugetare sunt mult sub program, în special în zona de investiţii publice unde avem o scădere de 10% faţă de anul trecut. Dacă ne uităm la investiţii finanţate din fonduri proprii, adică cheltuielile de capital, avem un minus de 30%. Aceasta dacă ne comparăm cu anul trecut care a fost un an slab, în care investiţiile au fost la minimul ultimilor 9 ani”, spune economistul.
“Faptul că investiţiile publice merg foarte slab în continuare este un semn de îngrijorare pentru anii viitori și pentru creşterea economică. Nu putem avea peste 4% creştere doar alimentat de consum, fără investiţii. Cred că a fost o nepuitinţă de a cheltui banii de investiţii atât pe partea de fonduri europene, cât şi banii care au fost în buget.”, adaugă Dumitru. “Din 5,9 miliarde excedent la patru luni, 4,3 miliarde sunt excedent la administraţiile locale, deci avem un excedent foarte mare pe acestea. Lipsa cheltuielilor pe administraţiile locale se explică probabil prin o teamă a acestora de a începe proiecte de investiţii, de a le finaliza pe cele existente, de a le recepţiona şi de a semna contracte noi”, afirmă economistul.
Nici situaţia la CNADNR nu a fost îmbucurătoare. Dacă în primele patru luni din 2014 CNADNR a înregistrat cheltuieli de capital de 1.070,5 milioane lei, în aceeaşi perioadă din 2015 cheltuielile de capital s-au situat la 140,4 milioane lei.
Ziarul „România liberă“ a scris ieri că CNADNR are şanse să predea circulaţiei în acest an doar vreo 10-16 kilometri de autostradă, ceea ce reprezintă unul dintre cele mai slabe rezultate din ultimii ani.
