Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susţine că, deşi francul elveţian s-a întărit în raport cu toate monedele, doar ţările emergente statelor dezvoltate din UE se confruntă cu problema creditelor în monedă exotică.
„Sunt mult prea multe coincidenţe în spaţiul est-european. Ar putea fi vorba de grupuri organizate infracţionale transfrontaliere, iar statul român are datoria să cerceteze dacă nu cumva cetăţenii români au căzut pradă acestora. Francul elveţian s-a întărit în raport cu toate monedele, dar cum problema creditelor se confruntă doar Croaţia, Ungaria, Polonia, Cehia şi România, ţări care au monedă proprie uşor de manevrat. Este inexplicabil cum milioane de oameni din aceste ţări se confruntă cu aceeaşi problemă, iar aceleaşi bănci sunt implicate în scandalul creditelor. În Ungaria există plângeri penale de înşelătorie, ale unor cetăţeni împotriva băncilor, şi există şi condamnări penale”, a precizat, pentru „România liberă“, reprezentantul CSM. Acesta arată că intrarea în insolvenţă a persoanelor fizice nu va rezolva problema.
„Statul trebuie să îşi protejeze cetăţenii afectaţi de criza francului elveţian. A intra direct în insolvenţă este ca şi cum ai avea cazier penal. Îţi alterează relaţiile cu instituţiile, cu familia şi vecinii. De aceea trebuie gândită o procedură pentru această situaţie excepţională, pe care tu, contractant, nu aveai cum să o prevezi, dar care îţi pune în pericol existenţa financiar-fiscală ca persoană fizică sau juridică. Ar trebui să luăm în considerare şi deciziile luate de ţările din vecinătate, cum ar fi Croaţia şi Ungaria”, spune Dumbravă.
Reamintim faptul că Ungaria a decis conversia în forinţi a creditelor în valută, iar Croaţia a îngheţat cursul la valoarea anterioară întăririi francului elveţian. În opinia judecătorului Dumbravă, atât timp cât unele instanţe au admis cererea de conversie a creditelor, şi statul are trebui să ia în calcul această opţiune, situaţia fiind similară cu cea din dosarele clauzelor abuzive, când, în urma proceselor colective, băncile au trebuit să returneze banii şi să plătească şi penalităţi. Şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, e de părere că trebuie găsită o procedură prealabilă ajungerii în instanţă a dosarului persoanei fizice aflate în insolvenţă, iar procedura să fie demarată de anumite instituţii ale statului.
La Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor s-a convenit ca, în această situaţie, să se aplice un plan de redresare, fără ca debitorul să-şi piardă averea dacă respectă condiţiile. Planul se face împreună cu creditorul şi debitorul, de către un avocat, un practician în insolvenţă, un notar sau un executor judecătoresc. De la data aprobării planului, se suspendă de drept toate măsurile de executare silită. Executarea planului nu poate depăşi 5 ani.
Ce spun băncile
Bancherii au însă o cu totul altă poziţie: “În primul rând nu e nevoie (de conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric plus un anumit procent – n.r.) şi, dacă luăm abordarea asta, atunci punctul de plecare este cu toţi cei care au credite în franci şi asta-i include şi pe cei care nu au probleme. De ce trebuie să creăm un cost pentru sistemul bancar, care ar putea să fie între 700 şi 900 milioane de euro, pentru că într-o săptămână a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce într-o mărire de rată între 10% şi 15%? E o problemă de cash-flow, de serviciul datoriei acum, şi nu văd de ce trebuie să luăm o măsură care afectează un credit pentru încă 20 de ani”, a afirmat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank şi al Patronatelor Bancare.
Iar Radu Grațian Ghețea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi preşedinte CEC Bank, spune că soluţia constă în negocieri între clienţi şi bănci. Acesta susţine că reglementarea printr-un act normativ a conversiei creditelor în lei, indiferent de valută, ar crea un dezechilibru şi ar putea fi neconstituţională.
Aceeaşi părere o are şi analistul financiar Lucian Isar, care vede soluţionarea acestei probleme doar prin negocieri bilaterale între bănci şi clienţi. Isar susţine că politicienii pot ajuta mediul economic din România doar aprobând legislaţia legată de insolvenţa personală, legislaţie ce micşorează asimetria de putere de negociere existentă în acest moment între bănci şi clienţi, eliminând clauzele abuzive.
“Legea este depusă în Parlament din 2009, iar un studiu de impact durează o zi: câteva scenarii de evoluţie. Date există. Scuza cu lipsa studiului de impact nu se susţine. Nu se pot lua măsuri intervenţioniste doar pentru un segment de piaţă deoarece sunt greu de apreciat efectele distorsiunilor şi, în plus, apar precedente periculoase”, ne-a spus Isar. Reamintim că FMI a transmis României o scrisoare prin care arăta că adoptarea legii insolvenţei fără un studiu de impact adecvat va avea efecte negative pe piaţa financiară.
