Mai multe bănci din România oferă potenţialilor clienţi dobânzi pentru creditele imobiliare standard la un nivel sub cel practicat în cadrul programului Prima Casă.
BCR, BRD şi CEC Bank au marje similare sau mai mici decât cele impuse de programul guvernamental. Mai clar, în condiţiile unui credit standard, în lei, cu avans de 15%, BCR cere o dobândă echivalentă cu ROBOR la trei luni+1,9% pentru clienţii cu un istoric de plată imaculat, în timp ce în programul Prima Casă dobânda ajunge la ROBOR 6M+ 2,3%.
CEC Bank are pentru ambele tipuri de credit o marjă de 1,9% în timp ce BRD adaugă la dobânda medie o marjă de 2%. Pe piaţă mai sunt încă disponibile şi credite în euro cu avans redus. Astfel, BRD cere un avans de doar 5% pentru un credit în euro a cărui dobândă este echivalentă cu EURIBOR+4,5%. Creditul Prima Casă păstrează încă avantajul avansului de doar 5%, însă are marele dezavantaj al sumei limitate la 57.000 de euro. În plus, românii care au deja un apartament mai mare de 50 de metri pătraţi nu se pot califica în programul guvernamental.
Pentru un credit de 255.000, sau echivalentul a 57.000 de euro (plafonul maxim la Prima Casă), luat pe 30 de ani, clienţii BCR ar plăti, în acest moment, o rată de 1.181 de lei prin creditul standard şi de 1.310 lei prin creditul garantat de stat. În cazul CEC Bank, rata lunară la creditul Prima Casă ajunge la 1.200 de lei, în timp ce împrumutul standard presupune o rată de 1.290 de lei. Diferenţele vin din comisioanele mai mari în cazul creditului standard. BRD impune o rată de 1.140 de lei pentru creditul garantat şi de 1.150 de lei pentru cel standard, potrivit datelor conso.ro
Ce se caută în România
Unul din cinci clienţi ai BCR, care a accesat un credit pentru locuinţă, a optat pentru un apartament situat la ultimul etaj. Decizia a fost influenţată de structura fondului locativ, oferte şi preţuri, dar şi de priveliştea oferită de locuinţă. În acelaşi timp, aproape jumătate (45%) au ales un apartament cu două camere. “Dacă la nivel naţional media a fost de 19,4%, la nivel local apar diferenţe: de la 15% Bucureşti, 20% Prahova, 21% Iaşi, 22% Cluj, Sibiu şi Braşov, 25% Constanţa şi 31% în Timiş şi Galaţi”, a declarat Teodor Mincu, şeful Biroului Parteneri din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR).
În Bucureşti sunt mult mai puţine apartamente la ultimul etaj, luând în considerare faptul că majoritatea blocurilor sunt construite cu opt niveluri, ceea ce explică ponderea mai redusă, faţă de Timiş sau Galaţi, unde există mai multe blocuri cu patru etaje, iar o parte dintre ele chiar au fost mansardate. Potrivit unui studiu al băncii, 67,5% din cumpărători au ales un etaj intermediar, iar 13,1% au preferat parterul.
Cei care aleg nivelul inferior sunt influenţaţi de preţul mai redus, accesul mai rapid şi spaţiul verde din faţa apartamentului care-i revine prin contract într-un ansamblu rezidenţial nou. La nivel naţional, 45% din împrumuturi au avut că destinaţie apartamente cu 2 camere, 27% au vizat apartamentele cu 3 camere, 10% pentru garsoniere, iar peste 13% pentru o casă sau o vilă. La nivel naţional, solicitanţii creditelor imobiliare sunt în general bărbaţi (55%), cu vârste între 25 şi 40 de ani (73%), studii superioare (71%), căsătoriţi (54%), cu persoane în întreţinere (21%) şi cu proprietăţi imobiliare (34%).
În Bucureşti, femeile au o pondere de 52% în totalul creditelor imobiliare BCR, căsătoriţi sunt 45% din clienţi, iar cu persoane în întreţinere 18%. “Aproape unul din zece clienţi (9%) au vârste de până în 25 de ani, reprezentând în principal studenţii pentru care părinţii decid să cumpere o garsonieră sau cei care au terminat facultatea şi îşi doresc o locuinţă”, a spus Mincu. Valoarea medie a unei finanţări acordate de BCR anul trecut pentru achiziţia de locuinţă s-a situat la circa 163.000 lei, valoare relativ stabilă faţă de 2013, nivelul fiind similar în Timişoara, Iaşi şi Constanţa, iar în Bucureşti suma a ajuns la 191.000 lei.
