Parte a unui pachet mai larg de măsuri adoptate de Guvernul Victor Ponta (reduceri sau anulări ale unor taxe şi impozite, majorări ale salariilor în diferite sectoare), care ar putea ridica deficitul bugetar de la nivelul proiectat iniţial pentru 2015 de 1,6% din PIB la 5% din PIB anul viitor, legea salarizării bugetare ar putea afecta rentabilitatea firmelor private, se tem reprezentanţii mediului de afaceri.
Oficiali ai Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) doresc ca intrarea în vigoare a legii salarizării unice în sectorul bugetar, care – se aşteaptă – va duce la o majorare a salariilor din zona publică, să aibă loc la cel puţin un an de la adoptarea noului Cod Fiscal. Facilităţile acordate prin acesta vor ajuta mediul de afaceri să obţină în anul respectiv resursele necesare creşterilor salariale, a explicat Ovidiu Nicolescu, preşedinte al CNIPMMR.
În plus, creşterile de venituri ar trebui făcute în funcţie de performanţele economice ale mediului privat, a spus Ovidiu Nicolescu. El a invocat în sprijinul ideii sale Norvegia, ţară unde – spune el – din cauza concurenţei pe piaţa externă industria este cea care negociază prima salariile. Rezultatele sunt un reper pentru toate celelalte sectoare, inclusiv pentru salariații bugetari, pentru asigurarea creșterii concurenței și pentru ca prețurile să nu se majoreze, cu consecințe pentru export. Temerile nu sunt doar ale CNIPMMR. Şi oficiali ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) au exprimat ieri rezerve similare faţă de noua schemă de plată a bugetarilor.
“Dincolo de pericolul ca banii să nu ajungă şi să fie introduse noi taxe în mediul de afaceri, apare şi presiunea pe salarizarea din mediul privat. Dacă ne întoarcem la situaţia din 2009, când în sectorul bugetar se câştiga, în mare, mai bine decât în sectorul privat, atunci este clar că toată lumea va dori să lucreze la stat. Vor fi efecte în cascadă de solicitare a creşterilor de salarii”, spune Cristian Pârvan, reprezentant al AOAR.
Probleme de sistem
O eventuală presiune pe creşterea salariilor nu este de bun augur. În 25 de ani, România nu a reuşit să treacă de la un model al competitivităţii bazat pe resurse materiale şi de muncă ieftine la alt model fundamentat pe un număr ridicat de companii productive, caracterizate prin valoarea adăugată mare. Mai mult, numărul personalului bugetar din România nu este mic. Cu o pondere a acestora în total salariaţi de 23% (1,2 milioane angajaţi în sectorul public, faţă de un total 5,2 milioane salariaţi), România depăşeşte la acest capitol ţări precum Spania sau Italia, Franţa sau Belgia. Ne place sau nu, salariile mici par a fi foarte importante pentru obţinerea profitabilităţii. Altfel nu se explică de ce ponderea totalului salariilor din România în PIB este mult mai mică decât în alte ţări și nu înregistrează tendinţe de creştere. Potrivit Zf.ro, masa salarială din economie a reprezentat doar 35% din PIB în 2014, acesta fiind cel mai scăzut raport din ultimul deceniu, în condiţiile în care în Germania, Japonia sau SUA ponderea salariilor în PIB este de circa 60%.
Propuneri ale organizaţiilor de afaceri
- Legarea salariilor bugetarilor de salariile din industrie
- Limitarea salariilor din sectorul public la cele din privat
- Impunerea unor limite minime şi maxime pe fiecare post, cu criterii clare de creştere
- Suspendarea creşterilor salariale până la aplicarea legii unitare a salarizării
- Intrarea în vigoare a legii salarizării unice la un an după noul Cod Fiscal
