Țara noastră dorește aderarea la euro, în ciuda crizei din Grecia și a prognozelor pesimiste privind destrămarea UE, incapabilă să rezolve problema refugiaților. Ținta este însă una îndepărtată.
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Bogdan Olteanu, spune că, din evaluările băncii centrale, țara noastră ar putea atinge un nivel “decent” de convergenţă reală pentru aderarea la zona euro în 2022-2023, păstrând totodată elementele de convergenţă nominală, însă decizia privind momentul aderării este una politică. Acesta explica într-un interviu publicat în „România liberă“ că trebuie să fie o decizie politică, urmată de punerea ei în aplicare.
“Acest lucru presupune un proces legislativ în sine. Este vorba despre schimbări economice, sociale și culturale”, arăta Olteanu. Pe de altă parte, viceguvernatorul BNR a afirmat că România este una dintre puţinele ţări din afară zonei euro care priveşte cu optimism adoptarea monedei unice. Anterior țara noastră își propuse ca în 2019 să adopte moneda unică europeană, după ce inițial ținta a fost 2015. Iar 2023 pare un termen îndepărtat, pe care prognozele pesimiste ale euroscepticilor care vorbesc nu numai despre destrămarea zonei euro, pe fondul crizei din Grecia, ci chiar a UE din cauza incapacității de gestionare a crizei imigranților, pare să o transforme într-o țintă fără miză. “Zona euro se află în impas, dar România dorește să intre în club”, scria în urmă cu câteva luni The Huffington Post, care arăta că situația din Grecia nu a ucis dorința țării noastre de a adopta moneda unică.
Analistul economic Aurelian Dochia arată că România manifestă o prudență în ceea ce privește adoptarea monedei unice prin amânarea termenului-țintă. “Experiența Greciei, deși aceasta nu este legată de euro, face ca să ne gândim de două ori înainte de a decide. Pe de altă parte, atitudinea instituțiilor europene – Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană se va schimba, iar condițiile se vor înăspri”, spune acesta.
Cu cât trebuie să crească economia
Înainte ca problema din Grecia să devină acută, iar vocabularul să se îmbogățească cu un nou cuvânt – Grexit, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a făcut un calcul conform căruia țara noastră ar avea nevoie de o perioadă de minim șapte ani cu creștere economică de două puncte procentuale peste media din zona euro pentru a atinge nivelul PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare din statele cele mai sărace care au aderat la zona euro.
Întrebarea este dacă putem avea o creștere economică peste cea a țărilor dezvoltate din UE atât timp cât 70% din schimburile comerciale ale țării se fac cu state comunitare, în special cu cele din zona euro? “Fără îndoială, capacitatea noastră de a mări schimburile intracomunitare către zona euro reprezintă unul dintre motoarele de creștere. Trebuie ridicat plafonul către care crești. De aceea, orice țintă de aderare la moneda unică este realistă atât timp cât planul de acțiune este realist și este respectat”, ne-a răspuns viceguvernatorul BNR. Aurelian Dochia este însă de părere că „nu cred că ne putem baza doar pe niște calcule pe hârtie pentru a adopta euro și că nivelul de dezvoltare sau nivelul PIB-ului/locuitor nu sunt atât de importante“.
