Una dintre cele mai mici creşteri economice din regiune, însă cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, este ceea ce figurează în dreptul României în prognoza de toamnă a Comisiei Europene.
Deşi are unul dintre cele mai mici PIB pe locuitor din Europa având, dimpotrivă, nevoie de rate de creştere economică susţinute pentru a recupera decalajele faţă de restul Uniunii, România va înregistra în 2014 una dintre cele mai mici majorări a PIB din zonă. Creşterea PIB va fi mai mică, inclusiv faţă de cea care va fi înregistrată de către ţări dezvoltate ale UE precum Irlanda sau Marea Britanie, prevede Comisia Europeană în prognoza de toamnă dată publicităţii ieri.
Cifrele reprezintă o scădere drastică a precedentelor estimări. În iunie, CE ne prevedea o creştere a PIB de 2,8% din PIB. Acum prognoza estimează majorarea PIB la doar 2%, valoare mai mică inclusiv faţă de cea de 2,2% luată în calcul la întocmirea bugetului pe acest an. În prognoza de primăvară, Comisia anticipa o creştere economică de 2,5% pentru acest an.
“Ritmul creşterii economice s-a redus de la 3,5% în 2013 la 2,4% în prima jumătate a anului, în principal ca urmare a încetinirii puternice din al doilea trimestru, de 1,2% raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost sprijinită de consumul privat şi exporturile nete, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ la creşterea PIB. Ca urmare, avansul economic este estimat pentru 2014 la 2%”, se arată în raportul Comisiei publicat luni.
Şi prognoza pentru 2015 a fost revizuită în scădere, Comisia estimând un avans economic de 2,4% pentru anul viitor, faţă de proiecţia de 2,6% prezentată în raportul din primăvară.
Campioni la inflaţie
Cifrele ne plasează pe ultimele poziţii în UE. Creşteri regionale mai mici pentru PIB sunt prevăzute doar în cazul Bulgariei (1,2% din PIB) şi Estoniei (1,9% din PIB). Țări precum Ungaria, Cehia sau Polonia au creșteri economice prognozate în jurul a 3% din PIB.
Singurul capitol la care stăm bine este inflaţia. Alături de Marea Britanie, ţară în care creşterea economică va fi însă de 3,1% din PIB, România va avea o inflaţie de 1,5% în acest an.
“Inflaţia medie anuală este estimată la 1,5% în 2014 (…) pe fondul unui an agricol bun, al întârzierilor din programul de liberalizare al preţurilor la gazele naturale, al scăderii preţurilor pe piaţa internaţională a energiei şi a aşteptărilor inflaţioniste în scădere”, potrivit raportului.
2% este o prognoză optimistă
Trebuie spus însă că există economişti care se îndoiesc inclusiv de creşterea economică prognozată de 2%. “În ultima perioadă şi această creştere economică destul de modestă, de 2% (din PIB, n.r.) pare că încetineşte (…) Evident că există explicaţii. Probabil că principala explicaţie este legată de taxa pe construcţii speciale care a defavorizat sau a avut un efect puternic negativ asupra investiţiilor. Am avut investiţii publice care au scăzut cu peste 20%, dar şi investiţiile private, după o revenire în trimestrul întâi, în trimestru doi au avut o contracţie foarte puternică”, spunea recent Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal. El estimează pentru 2014 o creştere a PIB cu 1,5%.
De ce e importantă creşterea PIB
O creştere importantă a PIB, constantă, nu sporadică, garantează convergenţa economiei României cu cea a UE, permiţând inclusiv trecerea la moneda unică europeană. La sfârşitul anului trecut PIB/locuitor în România era de 50% din media europeană, în timp ce ţările cele mai sărace care au fost primite în zona euro, Estonia şi Letonia aveau un PIB/locuitor de 66%, respectiv 60% din media europeană, făcea în primăvară calcule Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale. “Este puţin probabil ca zona euro să-şi deschidă porţile unui stat cu un PIB/locuitor sub media europeană pentru că acest lucru ar crea probleme atât statului, cât şi zonei. Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, ar trebui ca România să crească timp ce 9-10 ani cu două puncte procentuale mai mult decât media europeană. Asta înseamnă că atunci când UE îşi va relua ritmul mediu de creştere de 1,5% pe an, România va trebui să crească sustenabil cu minim 3,5% pe an”, spunea Lazea.
Foame de bani în 2015
Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stâlp şi a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB, apreciază Comisia Europeană, cu 10 miliarde lei peste ţintă.
“Pentru 2015, deficitul bugetar al României este prognozat să crească la 2,8% din PIB, dacă se asumă că Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală. Până la data limită pentru elaborarea prognozei, nu a fost trimis niciun proiect de buget pentru 2015. Prognoza a avut în vedere impactul pe întregul an viitor al reducerii contribuţiilor de asigurări sociale, care vor conduce la o pierdere de venituri de 0,8% din PIB pe parcursul lui 2015”, se arată în raportul Comisiei Europene privind prognoza economică de toamnă.
Ţinta de deficit convenită de autorităţile române cu FMI şi CE pentru 2015 este de 1,4% din PIB, respectiv la jumătate din actuala prognoză a CE, echivalând cu un deficit suplimentar de aproape 10 miliarde de lei.
Aceeaşi sumă a fost avansată recent şi de Ionuţ Dumitru. Potrivit lui, nevoile bugetare vor fi anul viitor în creştere cu 10-15 miliarde de lei, ca urmare a micşorării deficitului bugetar, reducerii CAS, creşterii promise a pensiilor. O creştere economică modestă nu va putea disponibiliza cu uşurinţă banii necesari.
