Economiştii avertizează că nu am depăşit perioada de criză şi că vom intra într-o perioadă de incertitudine şi volatilitate crescută. Sfatul acestora – românii ar trebui să economisească mai mult, iar economiile trebuie diversificate.
Turbulenţele de pe piaţa din China vor ajunge şi în România cu un decalaj de câteva trimestre, frânând creşterea economică, a precizat, pentru „România liberă“, Lucian Anghel, preşedintele CA al Bursei de Valori Bucureşti. Acesta arată că o reducere a economiei Chinei cu un punct procentual înseamnă o scădere cu 0,5 puncte procentuale în zona euro şi 0,25 puncte procentuale în SUA. „Este un lanţ: SUA importă din China, iar UE exportă. Iar ceea ce se întâmplă în zona euro ne afectează în mod direct. Exporturile României sunt direcţionate în cea mai mare proporţie către spaţiul comunitar”, susţine preşedintele Bursei de Valori. Anghel spune că impactul real al prăbuşirii burselor chinezeşti a fost mult mai mare decât cel înregistrat în statistica oficială de la Beijing, vânzările comerciale scăzând dramatic.
„Peste efectele negative ale furtunii de pe piaţa din China se suprapun cele ale incapacităţii politice de a rezolva criza din zona euro, dar şi a valului de emigranţi care au luat cu asalt Europa. Criza nu s-a terminat fiindcă există o supraîndatorare foarte mare atât publică, cât şi privată. De aceea, perioada următoare va fi una de incertitudine şi volatilitate crescută”, a declarat Daniel Dăianu, membru în CA al Băncii Naţionale a României, în cadrul unui Seminar organizat de BCR.
Iar Radu Crăciun, economistul- şef al BCR face o recomandare: „Legati-vă centurile de siguranţă! Strâns. Lumea intră sub semnul instabilităţii!”. De aceea, românii trebuie să înveţe să economisească pentru perioada care urmează ieşirii la pensie, iar economiile trebuiesc diversificate: depozite bancare, deşi în prezent dobânzile sunt foarte scăzute, acţiuni şi investiţii în imobiliare.
„Dacă acum paritatea este de 1 angajat la un pensionar, peste 20 de ani se va ajunge la 1 angajat la 2,5 pensionari. Iar pensia publică va fi mai mică cu 30-40% comparativ cu nivelul actual. Personal mi-am făcut o planificare financiară până la 90 de ani şi am fost şocat de rezultat. Pentru a-mi păstra actualul nivel de trai ar trebui să economisesc mult mai mult decât o fac acum”, susţine Crăciun.
Acesta arată că, deşi în prezent România este una dintre cele mai tinere ţări din Europa, peste 20 de ani situaţia se va schimba. Iar, schimbarea de comportament a populaţiei îşi va pune amprenta asupra economiei: „Activitatea de economisire are un efect de coagulare a capitalului autohton, ce ar compensa intrările tot mai scăzute ale capitalului străin. Adică dimunuarea creditului de consum ca urmare a economisirii ar putea fi compensată de creditele de investiţii”, arată economistul-şef al BCR.
Puncte tari, puncte slabe
Daniel Dăianu spune că este pentru prima dată când este posibil ca măsuri luate de anumite instituţii ale statului, cum ar fi ANAF sau DNA, să producă o creştere a veniturilor fiscale. „Nu ştiu cât de durabile vor fi efectele. Însă cel mai mare impact al măsurilor fiscale luate de Guvern este reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%. Măsura ajută economia şi a avut un efect favorabil şi asupra populaţiei. Spun toate astea, deşi sunt adeptul stimulării investiţiilor şi mai puţin al consumului”.
De asemenea, într-o perioadă tulbure, România este avantajată de faptul că are o datorie externă scăzută, reducându-şi astfel gradul de vulnerabilitate. La capitolul puncte slabe, Dăianu indică lipsa unui consens politic în ceea ce priveşte prioritizarea investiţiilor: „Vorbim şi despre priorităţi care au legătură cu securitatea naţională. De exemplu, nu avem un drum care să lege Constanţa de nordul ţării. Noi cheltuim circa 30% din PIB fonduri europene, depinde însă pe ce se duc banii”. Reprezentantul BNR arată că o altă mare problemă este scăderea continuă a nivelului investiţiilor publice.
„Gradul de realizare a investiţiilor publice este la o treime din nivelul prognozat. Problema este că nu facem aceste investiţii. Iar mediul privat nu o să contruiască drumuri sau reţele de canalizare”, explică Dăianu. În opinia acestuia România are nevoie de un nou acord cu FMI deoarece „este nevoie de o verificare a construcţiilor noastre”.
