România a urcat două poziții în clasamentul „Doing Business 2015“, elaborat de Banca Mondială, ocupând anul acesta locul 48 din 189 de țări.
Noua ediție a clasamentului indică faptul că mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din Estonia (17), Muntenegru (36), Bulgaria (38), sau Rwanda (46). Devansăm însă Ungaria (54), Turcia (55) și Italia (56). Raportul utilizează criterii precum demararea unei afaceri, obținerea unui credit, accesul la rețeaua de electricitate și tranzacțiile transfrontaliere, dar nu acoperă domenii precum securitatea, stabilitatea macroeconomică sau corupția.
“Nu este mai ușor să faci afaceri în România acum decât în urmă cu un an sau doi. Poți urca rapid câteva poziții în clasamentul BM numai dacă reduci numărul de plăți sau de declarații”, explică consultantul fiscal Gabriel Biriș.
În mod frecvent, Banca Mondială modifică metodologia de calcul. De aceea nu se pot compara oricum poziţionările unei ţări în diferiţi ani. Astfel, anul trecut România a ocupat poziţia 73, după vechea metodologie, şi locul 50, după noua metodologie folosită. Ca urmare, avansul real în clasamentul BM este doar de două locuri. După schimbarea metodologiei, mai multe state din Europa au trecut din intervalul 60-80 în zona poziţiilor 40-60. Cu toate acestea ministrul-delegat pentru IMM, Florin Jianu, susţine că România a urcat 25 poziţii în top, refuzând să comenteze schimbarea metodologiei, prin care avansul este de doar două locuri, şi plasarea ţării în urma Rwandei.
Întrebat de presă dacă a citit precizările Băncii Mondiale, conform căreia nu trebuie făcute corelări între raportul din acest an şi cel de anul trecut, deoarece a fost schimbată metodologia de analiză, ministrul a răspuns că trebuie privit la „ansamblul măsurătorii“ şi transmis un mesaj extrem de puternic investitorilor străini şi români cu privire la faptul că România are o creştere substanţială din punct de vedere al competitivităţii în toate clasamentele.
Întrebat din nou despre precizarea Băncii Mondiale că rapoartele nu trebuie comparate între ele urmare a schimbării metodologiei, ministrul a răspuns că nu mai are alte comentarii şi a cerut o altă întrebare.
Cum a influențat poziționarea României în acest clasament introducerea taxei pe stâlp? Întrebarea am adresat-o reprezentanților BM, însă până la închiderea ediției nu am primit un răspuns. Reamintim faptul că, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, afirma că România a intrat în recesiune tehnică fiindcă investițiile private au fost afectate de introducerea taxei de stâlp și a accizei suplimentare la combustibil.
Puncte tari și puncte slabe
România se află pe primul loc între ţările europene în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului de plată a taxelor, cele mai multe dintre firme folosind în prezent sistemul electronic. “Deocamdată taxele și impozitele se plătesc online doar în București. Noi am cerut ANAF să se informatizeze astfel încât totul să se poată plăti online, iar documentele să fie transmise tot prin intermediul mediului virtual. Scriptic am urcat câteva poziții, dar continuăm să ne aflăm în urma Bulgariei și a Muntenegrului”, afirmă Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. Raportul arată că cea mai mare problemă de care se izbesc antreprenorii care doresc să înceapă o afacere în România este cea legată de racordarea la rețeaua de electricitate. Conform raportului Băncii Mondiale, pentru a te conecta la sistemul național trebuie să aștepți nu mai puțin de 223 de zile și să parcurgi 7 proceduri. O altă piedică – obținerea avizelor de construcție, care necesită 255 de zile și 14 proceduri de urmat. Iar cei ce doresc să facă comerț exterior au nevoie, în medie, de 13 zile pentru a pregăti documentele necesare importului/exportului de mărfuri, inclusiv pentru formalitățile vamale.
