Legea insolvenței a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial după analiza Curții Constituționale. Această ultimă variantă aduce o serie de noutăți, cum ar fi insolvența grupului de societăți, România fiind printre primele țări europene care includ această prevedere în lege.
„Insolvența grupului de societăți era absolut necesară atât timp cât societățile din cadrul unui grup intrau în insolvență, aveau mai mulți administratori judiciari și strategii diferite de reorganizare. În același timp, creditorii se puteau suprapune în cadrul firmelor din grup. Astfel se maximizează posibilitatea de redresare a grupului. Trebuie să ținem cont că unele grupuri activează în mai multe state și trebuie identificate reguli general aplicabile”, susține Simona Miloș, președintele Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență din România (INPPI).
O altă noutate se referă la introducerea testului creditorului privat. Reprezentanta INPPI explică faptul că, anterior, Fiscul vota împotriva planului de reorganizare a societății, dacă nu primea datoria integral, susținând că, în caz contrar, este vorba despre ajutor de stat. Curtea de Justiție a UE a decis însă că, în situația în care Fiscul primește o sumă mai mare de bani în cazul în care societatea este în reorganizare decât atunci când este în faliment, nu este vorba despre ajutor de stat.
De asemenea, o altă prevedere reglementează modalitatea de înscriere a creanțelor în cazul companiilor de leasing, care sunt proprietarii bunurilor, dar care nu aveau calitate de creditor garantat. Acum, după valorificarea bunurilor, banii revin cu prioritate acestor companii.
Și nu în ultimul rând, noua lege prevede că, în cazul în care societatea ce a intrat în insolvență nu își plătește datoriile în termen de 60 de zile de la data aprobării cererii de plată de către administratorul judiciar, deținătorii de creanțe curente pot solicita intrarea în faliment a acesteia.
Și, deloc de neglijat, salariații pot solicita deschiderea procedurii insolvenței pentru neplata salariilor de către angajator.
”Este o lege echilibrată, dar perfectibilă. Este părerea experților implicați în elaborarea codului insolvenței, a reprezentanților BNR, CSM, ai asociațiilor firmelor de leasig etc. Au fost eliminate prevederile care ofereau posibilitatea debitorilor să fraudeze interesele creditorilor. Acum debitorii nu se vor mai bucura să intre în insolvență cu acest scop. Însă, abia peste doi ani practica judiciară ne va arăta ce anume trebuie îmbunătățit în legislație”, afirmă președintele INPPI.
Legea cuprinde trei proceduri distincte: proceduri de prevenire a insolvenței (se introduce instituția juridică a mandatului ad-hoc și a concordatului preventiv), procedura insolvenței, ce are ca scop restructurarea persoanei aflate în insolvență, pornind de la prezumția că insolventul își va continua activitatea după restructurare, și procedura falimentului (structurată pe mai multe cazuri: falimentul instituțiilor de credit, falimentul altor entități etc.).
41 miliarde lei, datoriile firmelor în insolvență
În perioada ianuarie-aprilie 2014, circa 8.900 de firme au intrat în insolvenţă, se arată într-un studiu al companiei de business information şi credit risk management KeysFin. În perioada similară din anul trecut și-au declarat insolvenţa aproximativ 10.400 firme (+14,36%). Iar pe ansamblu, în ultimii doi ani şi patru luni, s-au înregistrat peste 65.000 de firme în insolvenţă. Potrivit experţilor KeysFin, cele mai multe firme care au intrat în insolvenţă sunt victimele blocajului financiar, care ajunge, în unele cazuri, la 6-8 luni.
Statistica KeysFin arată că datoriile firmelor intrate în insolvenţă afectează în proporţie de 60-70% relaţiile dintre firme, iar restul se referă la finanţări bancare, acesta fiind, de altfel, principalul motiv pentru creşterea ratei creditelor neperformante acordate companiilor. Guvernul a evaluat datoriile firmelor aflate în insolvenţă la 41 miliarde de lei. Potrivit datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), zone de business cu risc, din punct de vedere al insolvenţelor, sunt Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Braşov, Timiş şi Bihor.
