Datele publicate ieri de INS arată încă o dată cât de artificială este creșterea economică în România. Guvernul a pompat bani la greu în majorări salariale pentru bugetari, stimulând artificial consumul, care a dus astfel la o creștere economică impresionantă, la prima vedere.
Conform cifrelor oficiale, PIB-ul a crescut cu 5,9% în prima jumătate a acestui an, față de perioada similară a anului trecut. Cea mai mare contribuție la acest procent a avut-o consumul, cu o pondere de 5,5%, din care cea mai mare parte e dată de cheltuielile populației. „Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,7%, contribuind cu 5,0% la creșterea PIB. O contribuţie negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creșterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri și servicii, corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii, de 10%”, se arată în datele comunicate ieri de Institutul Național de Statistică. Per total, consumul a avut o pondere la formarea PIB de 79,8% în primul semestru.
Potrivit datelor institutului european de statistică Eurostat, volumul comerţului cu amănuntul în România a crescut cu 8,8% în luna iulie 2017, comparativ cu aceeași lună a anului 2016, o creștere mai mare în rândul statelor membre ale Uniunii Europene fiind înregistrată doar în Slovenia (10%).
Industria, pe val
Pe categorii de resurse, la creșterea PIB, în semestrul I 2017 faţă de semestrul I 2016, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor. Cea mai importantă contribuție a avut-o industria, cu o pondere de 23,3% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,3%. În schimb, agricultura a avut o contribuție de doar 2%, în timp ce tranzacțiile imobiliare au avut un aport de 8,5%.
Cheltuieli fără cap
La calculul bugetului pe acest an, Ministerul Finanțelor a mizat pe stimularea consumului pentru a impulsiona creșterea economică. Iar unul dintre principalele instrumente a fost majorarea salariilor bugetarilor, care au înregistrat avansuri consistente. Potrivit INS, numai în trimestrul al doilea al acestui an, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creștere de 6,63% faţă de trimestrul precedent și de 18,57% faţă de același trimestru al anului anterior. Costul orar al forţei de muncă s-a majorat în toate activităţile economice, însă cele mai mari creșteri s-au înregistrat în sectorul bugetar, respectiv în: învăţământ (38,99%), sănătate și asisten-ţă socială (38,93%), activităţi de spectacole, culturale și recreative (36,47%) și administraţie publică (26,30%). Creșterile costului orar al for-ţei de muncă din activităţile sectorului bugetar au fost influenţate, în principal, de aplicarea prevederilor legale în domeniu.
Datele Consiliului Fiscal arată că, în 2017, cheltuielile salariale pentru bugetari vor ajunge la 8,7% din PIB, în condițiile în care veniturile fiscale, adică încasările statului din taxe și impozite, sunt de 25,4% din PIB, România ocupând din acest punct de vedere penultimul loc în UE, înaintea Irlandei. Comparativ, veniturile fiscale în Franța sunt de 47,7% din PIB, iar media UE este de 40,1%. Situația este extrem de gravă, întrucât, în ciuda precarității veniturilor, Guvernul a continuat să majoreze sau să promită majorări salariale pentru bugetari. Acum, ca să le plătească, trebuie să majoreze taxele și impozitele.
Deputat USR: De ce e nevoie de creșterea taxelor?
Deputatul USR Claudiu Năsui a avertizat Guvernul că, deși anunţă o creștere economică record, deficitul bugetar este uriaș, iar taxele sunt majorate. „Dacă lucrurile merg atât de bine, creșterea e atât de mare și toate lucrurile sunt atât de roz cum spuneţi dumneavoastră, de ce este nevoie de toate aceste creșteri de taxe pe care le-aţi propus în ultima perioadă?”, l-a întrebat Claudiu Năsui pe premierul Mihai Tudose, la o dezbatere în Parlament. Potrivit acestuia, situația este paradoxală. „Vă explic de ce faceţi lucrurile acestea: pentru că aţi crescut în mod nesustenabil cheltuielile structurale ale statului român. Aţi crescut pensiile și salariile cu peste 20 la sută când vi s-a spus că lucrurile acestea nu pot fi susţinute. Și atunci, aţi tăiat din investiţii și aţi căutat bani de la cei care nu-i aveau, și anume de la cei care muncesc part-time în România – le-aţi mărit impozitele pe muncă – și de la mediul privat, pe care punctual îl tot ameninţaţi cu diverse măsuri”, a subliniat deputatul USR.