INFOGRAFICE Istoria se repetă: PSD a uitat lecțiile crizei economice lăsate în urmă de guvernarea Tăriceanu

Guvernanții actuali nu ezită să adopte aceleași politici ca în perioada de boom economic care a culminat în 2008. În plină perioadă de creștere economică, statul se îndatorează puternic, dar nu pentru investiții, care sunt la minim istoric, ci pentru a alimenta consumul.

Share

Teodora Cimpoi 0 comentarii

22.08.2017 - 20:00

Guvernanții actuali nu ezită să adopte aceleași politici ca în perioada de boom economic care a culminat în 2008. În plină perioadă de creștere economică, statul se îndatorează puternic, dar nu pentru investiții, care sunt la minim istoric, ci pentru a alimenta consumul.

În ciuda unei perioade extrem de favorabile pentru România, de creștere economică, guvernul PSD toarnă „gaz pe foc”, majorând cheltuielile cu mult peste cât îi permite buzunarul. Diferența se vede în împrumuturi, nivelul datoriei publice ajungând să fie de patru ori mai mare ca în 2008.

Nivelul investițiilor publice, care ar fi asigurat o creștere economică sănătoasă și sustenabilă pe termen lung, este la minim istoric. Deși volumul producției industriale a crescut, aceasta nu acoperă necesarul intern, așa încât apelăm la importuri tot mai mari. Scopul declarat al politicii fiscale a fost susținerea consumului, iar rezultatul, după majorări repetate de pensii și salarii, se vede: consumul final a depășit ca valoare PIB-ul.

„Același lucru s-a întâmplat în 2006-2008. Fără dubiu motorul principal al creșterii economice, atunci și acum, este consumul stimulat de politici economice prociclice“, notează senatorul liberal Florin Cîțu. El a adăugat că „acum situația este mult mai proastă pentru noi. Investițiile scad, datoria publică este de patru ori mai mare ca în 2008. Guvernul PSD își bate joc de această creștere economică. Un guvern responsabil ar fi permis investițiilor să crească în economie, ar fi investit în infrastructură și ar fi redus deficitul estimat“.

Economistul Bogdan Glăvan remarcă, la rândul său, că, în vreme ce sectorul privat nu mai e atât de îndatorat, statul continuă să majoreze datoria publică. „În vreme ce sectorul privat a învățat lecțiile crizei și, măcar o perioadă, nu s-a mai îndatorat, trăiește cât îl ține plapuma, statul, nu, continuă vechea debandadă, îndatorându-se. Dobânzile sunt la minim istoric, similar cu ce era în 2008, dar vor trebui să crească inevitabil“, a declarat Bogdan Glăvan pentru „România liberă”. În opinia sa, BNR nu majorează încă dobânda de politică monetară, fiindcă sprijină politica Guvernului de susținere a consumului. 

Economistul Radu Crăciun susține, într-o opinie cu titlul „Situația economică a României? Înspăimântător de bună…“, că principala temere a mediului de afaceri este „cât de sever se va ajusta economia românească în condițiile unor evoluții economice negative, având în vedere politica fiscală actuală relaxată, care nu face decât să adauge cărbuni la un cazan deja încins la roșu?“ Potrivit datelor INS, economia României a crescut cu 5,9% în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2016.

În ciuda faptului că înregistrăm cea mai mare rată de creștere economică din UE, investițiile străine directe au scăzut, în perioada menționată, cu 13%. Acest lucru ar putea însemna și faptul că investitorii sunt prudenți, pentru că, așa cum au arătat ultimii ani, pe cât de sus a crescut economia locală, pe atât de rău a căzut în perioada de criză. De la un avans al PIB de 8,5% în 2008, economia s-a prăbușit la minus 7,1%, în 2009, cu mult peste media UE 28. De asemenea, Guvernul Tăriceanu a încheiat anul 2008 cu un deficit bugetar uriaș, de 5,2% din PIB. Deși primele semne ale crizei apăruseră deja, Parlamentul a aprobat majorarea salariilor profesorilor cu 25%, în plină campanie electorală.

Pentru a susține cheltuielile cu pensiile și salariile, Guvernul de atunci a cheltuit banii din Fondul Național de Dezvoltare, unde se aflau miliardele obținute din privatizări, inclusiv cele 2,2 miliarde de euro luate pe BCR, care ar fi trebuit să meargă în construcția de autostrăzi. Acum, Guvernul Tudose se chinuie să se mențină în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB și e disperat să colecteze mai mulți bani la buget, anunțând majorarea unor impozite și taxe, precum acciza la carburanți. De asemenea, a „stors“ de bani companiile de stat, luându-le cel puțin 90% din profituri, în loc să le lase bani pentru investiții.

Diferențe față de 2008

Chiar dacă economia are vulnerabilități, totuși există unele diferențe față de 2008, explică Bogdan Glăvan, care nu crede că ne aflăm în fața unei noi crize iminente. Potrivit acestuia, boom-ul actual nu este unul investițional, ci unul alimentat de creșterea salariilor și a consumului. El a explicat că nu avem un boom al investițiilor fiindcă nu avem un boom al creditării.

De altfel, și gradul de îndatorare al populației a scăzut. „Astăzi, sistemul nostru bancar are chiar excedent de economii față de credite, ceea ce înseamnă multă lichiditate în sistem. Creditele în lei sunt mai multe, iar economiile populației sunt foarte mari. În perioada aceea aveam un deficit și la Guvern și la sectorul privat, care cheltuia mai mult decât veniturile.

Cu asta începe orice criză: cresc dobânzile. Atunci începe goana după lichidități, iar singurul care va avea probleme va fi statul“, a concluzionat profesorul de economie. În ceea ce privește lucrările de construcții, se înregistrează un boom doar în construcțiile rezidențiale, alimentate de programul „Prima Casă“.   

 

Consultă ziarul integral în format .pdf AICI !

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...
loading...