1.3 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăÎn ce sector al Capitalei să te muți și unde să începi...

În ce sector al Capitalei să te muți și unde să începi o afacere

Vrei să pui pe picioare un business în București? Alege sectorul 1. Însă, dacă vrei să îți cumperi o locuință sau îți cauți una cu chirie, orientează-te către sectorul 3. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat recent de Institutul de Politici Publice (IPP).

Aproape jumătate de milion de persoane locuiau anul trecut în sectorul 3, cel mai mare sector al Bucureștiului, cu peste 70.000 mai multe decât în 2013. De altfel, acest sector a înregistrat, în perioada 2011-2014, a doua mare creștere a numărului de locuitori (15,1%), după sectorul 1 (15,4%). O posibilă explicație este aceea legată de suprafața mare de spațiu verde/locuitor, sectorul 3 situându-se pe a doua poziție în Capitală, cu 15,9 mp/locuitor, după sectorul 4, care are 16,2 mp/locuitor. Însă, media europeană este de 26 mp/locuitor.

Studiul IPP indică însă că sectorul 1, care are o suprafață verde de numai 9,87 mp/locuitor, are cel mai mare cost de întreținere a spațiilor verzi, respectiv 25,45 lei/mp, cel mai mic cost fiind înregistrat în sectorul 4 (7,58 lei/mp). În ceea ce privește indicatorul care reflectă ponderea străzilor modernizate în 2013, cel mai dinamic a fost sectorul 4 (14,49%), iar în sectorul 1 indicele este zero. “Dacă ar fi să ne uităm la cum arată astăzi calitatea vieții/locuirii, măsurată prin prisma câtorva lucruri de bază, cum ar fi accesul la servicii publice (salubrizare, administrarea parcurilor, a străzilor etc.), dar și costurile acestora, probabil că sectorul cu cea mai mare dinamică de dezvoltare este sectorul 3 – de astfel și sectorul care a atras cel mai mare număr de locuitori nou-mutați în ultimul an. Dacă ar fi să luăm în calcul și capacitatea financiară a administrației de sector și, implicit, puterea investițională, importantă pentru mediul de afaceri, atunci sectorul 1 conduce, în continuare, detașat această ierarhie”, a precizat, pentru România liberă, Elena Tudose, director de programe IPP.  

În sectorul 5 nu se fac plăți cu cardul

Studiul indică că cele mai mari venituri proprii pe locuitor (taxe locale plus cote defalcate din impozitul pe venit) se înregistrau în sectorul 1 – 4.431 de lei  – și cele mai mici în sectorul 5 – 893 de lei. În ceea ce privește veniturile totale (inclusiv transferurile de la bugetul general al Capitalei), sectorul 1 ocupă tot prima poziție – 5.374 lei, la coadă fiind sectorul 5 – 1.350 lei.

Gradul de colectare a impozitelor și taxelor locale a scăzut ușor în 2013, la 93,31%, comparativ cu 94,55% în 2012, dar nivelul este semnificativ mai ridicat decât media municipiilor, care este de 81,64%. Cea mai mare valoare a gradului de colectare la nivelul anului 2013 a avut-o sectorul 3 – 98% – și cea mai mică sectorul 5 – circa 36%. Nu întâmplător, anul trecut, al treilea sector al Bucureștiului a înregistrat cel mai mare număr de plăți electronice a taxelor și impozitelor – peste 12.500, în timp ce în sectorul 5 nu s-au făcut astfel de plăți.

“Sectorul 1 este atractiv pentru investiții datorită capacității financiare ridicate a administrației locale. De altfel, cele mai mari investiții din ultimii ani s-au făcut în acest sector. Vorbim de circa 600 de milioane de euro, în ultimii trei ani, investiți în zona pasajului Băneasa”, spune Elena Tudose.

Una din concluziile studiului arată că, în lipsa unei coordonări și colaborări între administrațiile de sector, dincolo de orgoliile politice, dar și între administrațiile din București și palierul central privind diferitele obiective de investiții cu finanțare din bugetele locale, cel național și din credite externe, există riscul major ca aceste investiții să nu fie sustenabile și să genereze costuri semnificative pentru cetățeni. 

Bucureștiul în cifre

– 1,11 milioane de euro costă lunar iluminatul public stradal

– 10% este procentul cu care a scăzut numărul mijloacelor de transport public în perioada 2010-2013

– 19.423 de apartamente au fost cuprinse în programul de reabilitare termică în 2014, cu finanțare de la bugetul de stat

– 8,82 lei/lună plătesc tariful pentru salubrizare locuitorii sectoarelor 2,4 și 6, în timp ce în sectorul 1 și 3 taxa a fost abrogată

Cele mai citite

Creștere moderată a creditării private în noiembrie: Împrumuturile în lei și valută, avansuri diferite

Conform datelor BNR publicate vineri, creditarea privată din România a atins în noiembrie 2024 un sold total de 418 miliarde lei, reprezentând o creștere...

Republica Moldova aprobă o strategie de apărare pe zece ani: Accent pe securitate și integrarea în UE

Parlamentul Republicii Moldova, dominat de aleşi pro-occidentali, a adoptat joi o strategie de apărare pentru următorii zece ani. Documentul prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare,...

Noi reguli privind TVA pentru IMM-uri începând cu 2025

De la 1 ianuarie 2025, IMM-urile din Uniunea Europeană vor beneficia de un plafon maxim de scutire de TVA stabilit la 85.000 EUR. Măsura vizează...
Ultima oră
Pe aceeași temă