UPDATE 19:39 B1 Tv: Guvernul şi reprezentanţii FMI nu au ajuns la un consens în discuţiile despre deficit. Negocierile continuă.
***
Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană cer Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, față de 1,4%, cât este planificat. Discuțiile riscă să fie întrerupte, deoarece partea română consideră inacceptabilă această solicitare.
Potrivit Mediafax, solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.
O nouă rundă de negocieri este programată să înceapă la ora 15.00.
Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.
Experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cei ai Comisiei Europene (CE) au mers pe 2 decembrie la Palatul Victoria, pentru o primă discuţie cu premierul Victor Ponta despre proiecţia bugetară pe anul viitor. La acea vreme, potrivit unor surse citate de Mediafax, Guvernul ar fi încercat să inițieze negocieri pentru un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, în condițiile în care ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.
Potrivit Mai multor surse, această decizie a fost luată pentru că simulările realizate în acel moment la Ministerul Finanţelor Publice vizau reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală.
În acest sens, atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din Ministerul Finanţelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei.
Guvernul va trebuie să convingă Fondul Monetar Internațional (FMI) că are resurse să acopere anul viitor un gol de venituri de 15-17 miliarde de lei, provenit atât din reducerea deficitului bugetar, cât şi din măsurile legislative adoptate în ultimele luni, a declarat joi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Potrivit unor surse citate de Mediafax, premierul i-ar fi cerut fostului secretar de stat la MFP, Gheorghe Gherghina, în prezent la BNR, să-l ajute pe ministrul Darius Vâlcov să facă bugetul cu care trebuia să meargă în Parlament încă din 15 noiembrie, dar care nu a fost încă finalizat.
Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că îi aminteşte premierului că nu a fost în consens cu el privind reducerea CAS şi că l-a "atenţionat" că vor fi probleme în alcătuirea bugetului, adăugând că ştie că acesta ar avea dificultăţi şi nu ar vrea ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI.
"Am auzit de la domnul prim-ministru Victor Ponta apelul la consens, spunând că a fost un adevărat consens cu CAS, cu reducerea CAS şi că efectul a fost foarte bun. Îi aduc aminte că nu a fost în consens cu mine. L-am atenţionat că va avea probleme majore în alcătuirea bugetului şi respectarea termenelor şi a Tratatului fiscal şi a angajamentelor pe care România le are de reducere a deficitului până la situaţia în care să nu ne mai creştem datoria publică, pentru că de fapt aici este cheia procesului de reducere continuă a deficitului. Să ajungem să nu mai împrumutăm bani pentru a executa bugetul. Ştiu că în momentul de faţă are dificultăţi, nu ştiu cum le va rezolva. Nu aş vrea însă ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI, pentru că România a trecut de mult de faza la care nu era capabilă să ducă până la capăt un acord cu FMI", a spus Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.
El a menţionat că ţara noastră "a trecut demult de această fază" şi a arătat că, dacă nu s-ar continua acordul, ar fi "o mare bilă neagră" şi pentru Fond.
Pe de altă parte, Consiliul Fiscal a criticat dur și cea de-a treia rectificare fiscală făcută de Guvern în acest an, apreciind că aceasta este ilegală, pentru că încalcă mai multe prevederi legale. În plus, potrivit Consiliului, rectificarea arată incapacitatea Guvernului de programare și execuţie a bugetului, privind în special investiţiile.
"Consiliul fiscal consideră că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanță de urgență), este dovada unei evidente incapacități administrative de programare și executie a bugetului, în special a cheltuielor de investitii. În plus, este dificil de înțeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante comparativ cu eșalonarea programată inițial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condițiile în care apare drept puțin probabil ca aceasta să ușureze construcția bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii
Europene și din prevederile Pactului de Creștere și Stabilitate și Compactului Fiscal", arată Consiliul Fiscal.
În replică, premierul Victor Ponta a declarat că în condițiile în care FMI și CE sunt de acord cu rectificarea bugetară nu înţelege opinia Consiliului Fiscal.
"Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Nu am să înţeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi şi este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităţilor locale", a spus Ponta în şedinţa de guvern, în faţa presei.
