Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.
Relaţii din ce mai dificile între Guvern şi FMI. După ce timp de ani buni Guvernul s-a comportat disciplinar în faţa instituţiei internaţionale recurgând la orice a cerut aceasta fie că a fost vorba de tăieri de salarii, de vânzări de companii naţionale sau de închideri de fabrici, acesta dă semne de nemulţumire în relaţia cu instituţia internaţională. Primul semn a fost anul trecut când FMI a plecat de la Bucureşti fără o scrisoare de intenţie în urma disputei din jurul reducerii CAS la angajator cu 5%.
Vizita de zilele trecute a FMI punctează alte divergenţe noi. Acestea privesc acum preţul la gaze – Guvernul a promis în mod repetat anul trecut că preţul acestora la populaţie nu va mai creşte timp de ani buni, dar şi a viitorului a două importante combinate energetice, anume Hunedoara şi Oltenia, ambele având aproximativ 25.000 de angajaţi.
FMI pleacă din nou fără scrisoare de intenţie
În condiţiile acestor dispute nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare, a spus ieri premierul Victor Ponta.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept „abruptă“ de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh. Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.
La începutul lunii decembrie, fostul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, afirma că are acordul CE pentru amânarea calendarului de liberalizare a preţului la gazele destinate populaţiei până în 2021, și nici o majorare nu va fi aplicată până la 1 iulie 2015. “Liberalizarea pieței înseamnă ca prețul să fluctueze în funcție de cerere și ofertă, nu doar să crească. Prețul gazelor în România nu știu cât de subvenționat este atât timp cât nu -este sub prețul de extracție, transport și distribuție. Dovadă: Romgaz nu numai că nu este pe pierdere, ba chiar are un profit consistent“, spune Ion Purică, expert în energie. Acesta arată că UE importă circa 60% din gazul necesar consumului. “Prețul gazului din UE este stabilit la Moscova, de unde se importă, în vreme ce noi avem propriile resurse“, explică Purică. O scumpire a gazului ar micşora însă consumul intern, ar asigura profituri substanţiale ROMGAZ, dar şi companiei austriece OMV Petrom şi ar lăsa cantităţi mari de gaze disponibile pentru a fi exportate, fiind micşorată astfel dependenţa Europei de Vest de Rusia.
În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea “masivă şi radicală” a acestora. Nu este clar ce se ascunde în spatele termenului de “restructurare”, însă de regulă acesta înseamnă vânzare unor active şi închiderea altora. Guvernul este însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.
De soarta producătorului de cărbune şi electricitate de la Hunedoara depind aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale ce acoperă 7% consumul de energie la nivel naţional. Pe de altă parte Complexul Energetic Oltenia, cu 19.000 de angajaţi, asigură peste 95% din producția de lignit a României și poate produce în condiţii de necesitate aproximativ 30% din consumul naţional.
