Măsuri recente anunţate de Guvern, precum introducerea penalităţilor de nedeclarare, sunt de natură a anihila mâna de ajutor dată de Guvern prin reducerea prognozată a fiscalităţii, spun oamenii de afaceri. IMM-urile din România au şi alte probleme importante în afara taxelor ridicate, a căror reducere este deocamdată un lux, cred reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Sunt reducerile de taxe singura soluţie prin care pot fi ajutate IMM-urile din România? Se pare că nu. Prezent ieri la un seminar dedicat firmelor mici şi mijlocii din România, Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal, organism însărcinat cu supervizarea politicilor fiscale adoptate de Guvern, a menţionat câteva categorii de probleme de care se lovesc IMM-urile din România.
Reglementarea ineficientă este principala problemă a IMM-urilor din România. “Cea mai importantă problemă pentru întreprinderile mici și mijlocii din România este partea de reglementare, realizată într-un mod ineficient, așa cum reiese și din sondajele efectuate la nivelul întreprinzătorilor”, a spus el.
Subcapitalizarea IMM-urilor este cronică şi reprezintă o altă problemă majoră, mai spune economistul. “În țara noastră există o problemă a subcapitalizării cronice a companiilor, iar în acest sens trebuie făcute mai multe demersuri pentru a facilita accesul firmelor la finanțare prin piețele de capital. Acest lucru este necesar mai ales atunci când firma în cauză are o idee de afaceri interesantă, însă mai riscantă, iar banca nu dorește să-și asume acest risc”, a afirmat el.
Finanțarea bancară în România este acompaniată de un efort birocratic foarte mare.
“La finanțarea bancară se solicită foarte multe documente, putând vorbi astfel de un efort birocratic foarte mare. În plus, firmele se confruntă în ultima perioadă și cu problema identificării de forță de muncă având o calificare corespunzătoare, mai ales pe nivelul de pregătire mediu. Acest lucru a fost agravat în ultimii ani și de dispariția școlilor profesionale”, crede Dumitru.
Competiţia din partea concurenţei este o a treia problemă. În celelalte ţări UE dificultatea principală o reprezintă găsirea clienţilor. “Per ansamblu, topul dificultăților care afectează companiile din România este total diferit față de cel din celelalte țări europene”, îşi încheie analiza şeful Consiliului Fiscal.
Codul Fiscal: una caldă, alta rece
Efectele pozitive ale reducerilor de taxe pot fi anihilate de prevederi nepotrivite din Codul de Procedură Fiscală, au declarat ieri reprezentanţi ai Romanian Business Leaders (RBL), fundaţie neguvernamentală ce include peste 200 de antreprenori şi şefi de companii din România.
Reprezentanţii RBL sunt nemulţumiţi în special de introducerea penalității de nedeclarare de 0,06% pe zi, plafonată la 100.000 RON, în condiţiile în care lipsesc măsurile tranzitorii care să prevadă aplicarea penalității doar pentru creanțele bugetare apărute după 1 ianuarie 2016.
Nesatisfăcătoare este şi introducerea obligativității informării zilnice a ANAF de către bănci, auditori, contabili, notari, avocați, agenți imobiliari etc. despre tranzacții în valoare de peste 5.000 euro de care au cunoștință.
RBL pledează pentru consolidarea fiscală pentru impozit pe profit a grupurilor de firme, la nivel de holding românesc, pentru reducerea plafoanelor aplicabile pentru contribuțiile de asigurări sociale (pensie, sănătate) de la cinci la trei salarii medii brute pe economie pentru creșterea conformării voluntare.
Şeful Fiscului, chemat în Senat
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.
Potrivit unui senator membru al Comisiei, românii pot cădea în capcana unui “simulacru de luptă anticorupţie” în care “se închide ăla pentru 5 lei, dar în continuare nu sunt executate sutele de milioane, titlurile executorii ale DNA”.
Acuzele sunt respinse de către ANAF. “Acţiunile de combatere a micii evaziuni reprezintă o linie secundară de activitate a ANAF, tratată însă cu aceeaşi seriozitate de către ANAF. Linia prioritară de acţiune a DGAF este reprezentată de analiza, investigarea şi instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematică”, se arată într-un comunicat transmis luni de ANAF. Potrivit Fiscului, 90% din cazurile instrumentate anul trecut de Direcția Antifraudă au vizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iar în primele două luni din 2015 procentajul dosarelor de peste 1 milion de euro a fost de 87% din totalul sesizărilor penale înaintate organelor de anchetă.
