Stimularea comercianților de a accepta plățile cu cardul prin reducerea TVA, dar și acordarea unor bonusuri utilizatorilor banilor de plastic sunt câteva dintre metodele care ar putea îmbunătăți colectarea la buget a taxelor și impozitelor.
Guvernul poate reduce TVA pentru comercianții care au plăți cu cardul de peste 10%, plăți care se înregistrează automat de către bănci și care sunt fiscalizate. “Pe de altă parte, cei care înregistrează sub 3% plăți cu cardul trebuie verificați de către Fisc. Am fost șocat să aflu că în anumite cazuri, când plătești cash ți se dă un bon care nu e înregistrat. Este o hârtie fără valoare”, spune Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România al MasterCard. O altă propunere făcută de MasterCard pentru îmbunătățirea colectării la buget a taxelor și impozitelor este de a încuraja posesorii de carduri să utilizeze banii de plastic pentru a efectua plăți la comercianți. Aceștia pot obține la sfârșit de an un bonus pe card, ca o reducere a taxelor pentru că le-au plătit la timp. O astfel de măsură este în curs de implementare într-una din țările din UE. De altfel, Ministerul Finanțelor a anunțat că are un proiect intitulat Loteria fiscală pentru reducerea fenomenului evazionist. Astfel, consumatorii pot înregistra bonurile fiscale fiind astfel înscriși într-o loterie care va oferi diferite premii.
O altă soluție identificată de Cosmin Vladimirescu este realizarea transferului TVA direct la Trezorerie, fără ca taxa să mai ajungă la banca emitentă a cardului, o dată ce se efectuează plata. „Sigur sunt anumite dificultăți tehnice atunci când ne referim la TVA diferențiat, dar acestea se pot rezolva. De exemplu, în cazul magazinelor care vând doar produse electronice pentru care TVA este 24% este foarte simplu. Banii ajung efectiv la Trezorerie în maximum două-trei zile”, arată reprezentantul MasterCard. De asemenea, pentru ajutoarele sociale acordate de către stat, cu accent pentru beneficiarii din mediul rural, pot fi utilizate carduri prepaid, care să aibă cunoscută identitatea destinatarului. Astfel, statul poate controla utilizarea banilor, deoarece suma respectivă nu poate fi retrasă de la bancomat, aceasta ajungând direct la furnizorul serviciilor pentru care s-a acordat ajutorul respectiv. “De exemplu, utilizarea acestor carduri reduce costurile emitenților de bonuri de masă, care nu le vor mai tipări pe hârtie. În plus, beneficiarii nu le vor mai putea utiliza decât pentru a cumpăra produse alimentare. În mediul rural există o întreagă rețea: la birt se vinde băutură pentru care se acceptă bonuri. La sfârșitul lunii acestea ajung la magazinul alimentar, unde patronul primește un procent din suma totală, pentru a înregistra fictiv vânzarea de produse alimentare“, susține Vladimirescu.
Ce soluții au identificat Finanțele pentru o mai bună fiscalizare și care dintre acestea vor fi aplicate în perioada următoare? Până la închiderea ediției nu am primit răspuns la această întrebare.
Ministerul Finanțelor a ajuns în „Spațiul Privat Virtual“
În România nivelul economiei subterane este estimat la circa 35-38% din PIB, în vreme ce statul colectează doar 55% din TVA pe care ar trebui să o strângă. Pe de altă parte, ponderea plăților electronice este de 6-7% din totalul tranzacțiilor, media europeană fiind de 35%. Care sunt cauzele care au determinat o slabă colectare la buget a taxelor și impozitelor? Pe de o parte vorbim despre o creștere a numărului de taxe și impozite ceea ce conduce la o diminuare a sumelor strânse la buget. Pe de altă parte, reprezentantul MasterCard vorbește despre modul în care lipsa de strategie a executivului pentru anumite sectoare afectează fiscalizarea. „Aproape tot business-ul restaurantelor de pe litoral este la negru. De ce? Fiindcă afacerea nu este viabilă doar pe perioada scurtă a sezonului estival. Dacă ar exista o strategie la nivel național astfel încât sezonul turistic să dureze mai mult, lucrurile s-ar schimba. În schimb, patronii companiilor locale de transport îi obligă pe șoferi, de teamă ca aceștia să nu-i fure, să elibereze bilete pasagerilor“, arată reprezentantul MasterCard.
Există însă și un pas important făcut de Ministerul Finanțelor, care a ajuns în „Spațiul Privat Virtual“. Săptămâna trecută, a fost lansat acest serviciu care permite contribuabililor să vizualizeze propriul sold al datoriilor (indiferent de administrația fiscală unde trebuiesc achitate acestea), decizia de impunere anuală, dar și informațiile cuprinse în declarația 112 – respectiv sumele declarate de angajator pentru contribuțiile de asigurări sociale, funcție de veniturile realizate. Acesta este disponibil deocamdată doar pentru cei cu domiciliul fiscal în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, urmând ca anul viitor acest serviciu să se extindă în întreaga țară. De asemenea, se vor extinde categoriile documentelor şi informaţiilor comunicate spre și dinspre contribuabili. În plus, serviciul va fi disponibil și pentru personele juridice. În etapa următoare contribuabilii își vor putea achita datoriile online, cu cardul. „Suntem în discuţie cu Banca Mondială pentru ca serverele pe care trebuie să le trimită pentru modernizarea ANAF să vină în timp util pentru acest program“, a precizat ministrul Finanțelor, Ioana-Maria Petrescu.
