România ar putea să finalizeze toate pregătirile pentru a deveni anul viitor membru al Mecanismului Unic de Supraveghere, parte a Uniunii Bancare, care va începe să funcţioneze de la 4 noiembrie 2014, după ce va transforma legislaţia bancară, a declarat marţi viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu, citat de Mediafax.
El a arătat că trebuie transformată toată legislaţia la nivel naţional, respectiv legea bancară, cea a Fondului de Garantare, legislaţia referitoare la măsurile de intervenţie, de rezoluţie, de stabilizare, astfel încât prerogativele respective să poată reveni structurilor europene, în măsura în care legislaţia europeană o prevede.
Viceguvernatorul BNR a explicat că e mai bine ca România să intre în sistemul Uniunii Bancare înainte de aderarea la euro, care e un proces mai complex şi presupune o dezvoltare şi o recuperare de decalaje economice întrucât accesul la informaţii şi la decizii e mai mare, precum şi cel la finanţări mai uşoare şi mai ieftine probabil şi a precizat că ,,paşii presupuşi nu sunt simpli, pe de o parte evaluarea activelor băncilor, care este în curs de derulare, pe de altă parte o reformă instituţională legislativă extrem de complexă care presupune un transfer de suveranitate dinspre România înspre acea parte a Uniunii Eropene care decide să fie parte a Uniunii Bancare. Foarte onorant pentru România este că probabil, pentru început, zona euro plus va fi formată din zona euro şi România", a afirmat Olteanu la conferinţa Mediafax Talks about Banking.
În ceea ce priveşte aderarea la zona euro de la 1 ianuarie 2019, el spune că Romania arată o stabilitate "remarcabilă" la tabloul de board, cu cei zece indicatori, "cea mai mare stabilitate din afara zonei euro". Banca Naţională este responsabilă de procesul de aderare a României la Mecanismul Unic de Supraveghere.
La rândul său, Maciej Piechocki, partener al firmei de servicii financiare BearingPoint, consideră că Mecanismul Unic de Supraveghere este o idee bună, dar BCE nu are experienţă în supravegherea bancară.
