Expunerea băncilor-mamă faţă de filialele lor din România s-a redus cu circa 16% în anul 2014. Mai grav este că băncile din România nici nu mai reuşesc să înlocuiască finanţarea externă cu resurse din interior.
În perioada de cinci ani de la începutul crizei financiare şi până la jumătatea lui 2014, sumele venite de la grupurile bancare străine către subsidiarele lor din România au scăzut cu 9,1 miliarde de euro, de la 22,1 miliarde euro la finele lui 2008, la doar 13 miliarde de euro în iunie 2014. Potrivit ultimului raport BNR, la finalul lui 2014, scăderea expunerii faţă de anul precedent era de 16%. Dezintermedierea financiară transfrontalieră s-a accentuat pe parcursul anului, dar şi-a menţinut caracterul ordonat. Expunerea băncilor-mamă faţă de filialele lor din România s-a redus cu circa 16% în anul 2014. În schimb, depozitele atrase de pe piaţa locală – principala sursă de finanţare a băncilor – şi-au păstrat trendul ascendent (+7,3 la sută, variaţie reală), evoluţie care, coroborată cu restrângerea creditului acordat sectorului privat, a condus la o nouă diminuare a raportului dintre credite şi depozite, până la un nivel care nu mai generează presiuni din punct de vedere macroprudenţial (90,5% la sfârşitul anului 2014)“, informează BNR.
Potrivit instituţiei, capitalizarea sistemului bancar românesc a continuat să se îmbunătăţească în 2014, principalele contribuţii în acest sens revenind aportului de capital nou din partea acţionarilor, în valoare de aproximativ 394 milioane euro, diminuării cu 20% a volumului filtrelor prudenţiale deductibile din fondurile proprii pentru calculul indicatorilor de prudenţă bancară, menţinerii unei abordări prudente în activitatea de creditare, cu efecte pozitive asupra dinamicii creditelor neperformante.
Dependenţi de banii din afară
Un indicator care relevă vulnerabilitatea sistemului bancar românesc este dependenţa de finanţările externe. Astfel, liniile de credit contractate de băncile din România de la grupurile-mamă echivalează cu aproximativ 12% din Produsul Intern Brut, acesta fiind şi unul dintre cele mai mari procente din regiune. „Dimensiunea sectorului bancar românesc se menţine relativ redusă în comparaţie cu celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Astfel, gradul de intermediere financiară, calculat ca pondere în PIB a activelor bancare brute (60,8% în 2014), continuă să se situeze cu mult sub media UE-28, în condiţiile trenării activităţii de creditare. Instituţiile de credit cu acţionariat majoritar străin domină piaţa bancară românească (peste 90% din activele bancare brute înregistrate la finele lunii decembrie 2014), cele mai mari cote de piaţă fiind deţinute de instituţiile de credit cu capital austriac (36,7%), francez (13,3%) şi grecesc (12,4%)“, se spune în raportul BNR.
Potrivit băncii centrale, la nivel agregat, volumul activelor bancare brute s-a diminuat cu 3,4 miliarde lei în cursul anului 2014, până la 405,3 miliarde lei. Dinamica a fost influenţată de un număr restrâns de instituţii de credit cu capital străin, dar care deţin o cotă de piaţă importantă în cadrul sectorului bancar autohton; ajustările bilanţiere operate de aceste bănci în contextul necesităţii de îmbunătăţire a eficienţei operaţionale au fost mai ample decât creşterile organice consemnate în cazul altor instituţii de credit care şi-au intensificat activitatea de creditare în această perioadă.
Ieşiri în ritm controlat
Mai grav este însă că acţionarii străini duc o politică constantă de reducere a expunerii pe România. Această dinamică este evidentă din evoluţia expunerii celui mai mare acţionar din sistemul bancar autohton, Austria. Din 2010 până în prezent, băncile din Austria au menţinut o cadenţă clară în ceea ce priveşte diminuarea expunerii pe ţara noastră. Expunerea a scăzut cu două miliarde de euro în fiecare an, iar acest lucru se poate datora şi acordurilor de la Viena, menite să evite retragerea bruscă a unor sume importante. În ciuda declaraţiilor optimiste care vin de la Viena, România şi Europa emergentă în general par o problemă pentru sistemul financiar austriac sau cel puţin aşa interpretează agenţiile de rating.
În aceste condiţii, şi având în vedere şi scăderea profitabilităţii, contractarea prezenţei austriece în ţara noastră va continua, cel mai probabil. „Provocările vor fi mai mari pentru cele mai mari trei bănci austriece, Erste, Raiffeisen şi UniCredit, care cuprind 48% din activele consolidate ale sistemului, din cauza expunerii pe ţări din CEE în care declinul economic ar putea reveni“, indică un raport al Moody’s .
“Deteriorarea mediului economic din ţări precum România, Ungaria, Bulgaria şi Slovenia poate conduce la continuarea deteriorării calităţii activelor“, continuă economiştii agenţiei de rating. În privinţa “calităţii activelor“ ţara noastră stă cel mai prost din Europa. Cea mai mare bancă locală, deţinută de austriecii de la Erste, are o pondere a creditelor neperformante care urcă spre 30%, în timp ce media pe sistem a sărit deja de 20%.
Cu motoarele subturate
Pe de altă parte, resursele atrase de bănci de pe piaţa locală nu mai reuşesc să acopere tăierea liniilor de credit din exterior. În 2014, valoarea depozitelor atrase a crescut cu doar 7,3%. Nivelul foarte scăzut al dobânzilor nu mai este suficient de atrăgător pentru clienţi, iar această tendinţă a continuat să se observe şi în 2015. În fiecare lună din acest an, depozitele firmelor şi ale populaţiei au scăzut faţă de luna precedentă. Ultimele date ale BNR arată că, în luna mai, scăderea a fost de 0,2% faţă de luna aprilie, iar perspectivele nu sunt de creştere. De altfel, activitatea băncilor din România se reduce de la lună la lună. Nu doar depozitele scad, ci şi creditele, activitatea care ar trebui să fie sufletul băncilor şi principala sursă de venit. Faţă de iunie 2014, soldul creditelor a scăzut cu 2%. Când vine vorba despre creditele noi acordate, nivelul acestora a scăzut an de an din 2009 până în prezent şi a ajuns la sub o treime din nivelul de acum şase ani.
Leul nu mai aduce randamente bune
Depozitele în lei ale populaţiei au scăzut în mai cu 0,1%, până la 87,726 miliarde de lei. Faţă de 31 mai 2014, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 7,9% (6,7% în termeni reali).Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 0,8% în mai, până la 62,113 miliarde lei. Comparativ cu 31 mai 2014, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 6,3% (5% în termeni reali).
Potrivit datelor BNR, depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 0,1%, până la nivelul de 78,149 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au scăzut cu 0,3%, până la 17,603 miliarde euro).
Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 3,6% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 2,7%). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 7,2% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6,2%), până la 52,781 miliarde lei, iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au scăzut cu 3,1% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au redus cu 4%), totalizând 25,368 miliarde lei.
Creditarea nu a mai existat
Creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 1,9% (-3% în termeni reali) la 31 mai 2015 faţă de 31 mai 2014, pe seama majorării cu 9,7% a componentei în lei (8,4% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,1% a componentei în valută exprimată în lei.
Exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,9%.
Pe componente, creditul în lei pentru populaţie a crescut, în ultimul an, cu 19,6%, iar cel destinat firmelor a avansat cu 2,9%. La valută, pe segmentul companiilor creditul s-a redus cu 13,6%, iar pe componenta de persoane fizice scăderea a fost de 6,8%.
În luna mai a acestui an, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut cu 1,3% (0,8% în termeni reali) faţă de luna aprilie 2015, până la nivelul de 212,8 miliarde de lei.
Creditul în lei a crescut cu 3,1% (2,6% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,6%).
Creditul guvernamental a crescut în luna mai 2015 cu 4,1%, până la 89,20 miliarde de lei lei. Faţă de 31 mai 2014, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 13,3% (12% în termeni reali).
Bani mai mulţi pentru stat
BNR arată că, din perspectiva structurii pe debitori, la nivelul sectorului bancar s-au remarcat creşteri ale expunerilor băncilor faţă de sectorul guvernamental, ponderea acestor expuneri în totalul activelor bancare ajungând la 21,1%, fiind superioară mediei consemnate de instituţiile de credit din UE.
“În perioada următoare, atractivitatea acestor plasamente este posibil să se diminueze, ţinând cont de introducerea graduală a unei cerinţe de capital pentru această clasă de expuneri, precum şi de iniţiativa formulată la nivelul Comisiei Europene în ceea ce priveşte modul de reglementare a expunerilor suverane, în sensul excluderii acestora din excepţiile aferente regimului expunerilor mari şi introducerea unei cerinţe de capital pentru riscul de concentrare“, conform raportului.
De asemenea, s-a constatat o creştere a plasamentelor externe, de la 12,1 miliarde lei în decembrie 2013 la 19 miliarde lei în decembrie 2014, îndeosebi la instituţii de credit din zona euro, pe termene de până la un an, ponderea acestora menţinându-se însă marginală în activul bilanţier, 4,7% în decembrie 2014.
