România a avut, în primul semestru, cea mai mare creștere economică din UE, de 5,8%, susținută în cea mai mare parte de un consum exploziv. În spatele acestei cifre sunt însă informații care pun experții în finanțe pe gânduri.
Euforia consumului s-a întors. Românii își construiesc case, își cumpără apartamente, mașini, electrocasnice, iau credite. Motoarele economiei sunt încinse, producția industrială a crescut, tirurile cu marfă aglomerează șoselele. În aparență, totul pare bine.
Pe ecranele calculatoarelor specialiștilor în finanțe rulează însă cifre care arată că lucrurile nu sunt atât de roz. România este „vedeta” Europei, dar sunt câteva argumente care arată de ce această creștere trebuie privită cu ochi critic.
În primul rând, „fundația” acestei creșteri economice este fragilă. Aproximativ două treimi din avansul PIB este susținut de consum, alimentat de majorările salariale. În primul semestru, salariul real a crescut cu 13,6%, iar comerțul a explodat. Numai în trimestrul al doilea, piața bunurilor de folosință îndelungată s-a majorat cu peste 15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai importante evoluții au fost înregistrate de sectoarele telecom, cu un salt de 33%, electrocasnice mici (+20%) și foto (+24%), arată rezultatele unui studiu realizat de GfK Temax, dat publicității ieri. De asemenea, volumul lucrărilor de construcții rezidențiale a urcat în prima jumătate a anului cu 61%, dar, per ansamblu, lucrările de construcții au scăzut cu 7,2%, iar lucrările inginerești, adică de infrastructură, au scăzut cu 26%, conform datelor statistice citate de Mediafax. Astfel, exact acolo unde e mai multă nevoie au scăzut investițiile. Lipsa autostrăzilor este principala problemă a României, care menține insulele de sărăcie izolate, iar creșterea economică accentuează disparitățile economice între județe.
Apetența pentru achiziția de imobile a făcut ca prețul mediu pe metru pătrat să crească cu aproape 30% în ultimii doi ani, arată Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). De altfel, recent BNR a inclus creșterea prețurilor în imobiliare pe lista riscurilor la adresa economiei. „Într-adevar, crește și cifra de afaceri din industrie (+10%) și servicii (+8%), dar acestea contează prea puțin în formarea PIB”, atrage atenția Iancu Guda.
De asemenea, românii au cumpărat mai multe mașini și au călătorit mai mult. Numărul înmatriculărilor auto a urcat cu 54,4%, iar numărul de înnoptări înregistrate în structurile de primire turistică în turism a crescut cu 7,3%.
Inflația crește, creditele se scumpesc
O altă problemă a economiei este că producem mai puțin decât cere piața, iar asta a dus la avansul puternic al importurilor. Cum exporturile au crescut mai puțin, implicit avem o majorare a deficitului comercial. „Creșterea economică este însoțită de majorarea deficitelor (fiscale, comerciale, de cont curent), datoriei publice (+12 miliarde lei în ultimele cinci luni), inflației (prognozată de AAFBR la 2,2% la final de an și 3,3% la finalul anului următor)”, mai arată Iancu Guda. Potrivit acestuia, urmează, de asemenea, majorarea dobânzilor la creditele bancare. Așteptările analiștilor AAFBR indică o medie de 1,6% pentru ROBOR 1 M pentru 2018, comparativ cu 0,7% acum. Îngrijorătoare este și creșterea ponderii creditelor acordate de IFN-uri, la dobânzi astronomice. Potrivit BNR, pentru prima dată din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depășit 10% și este pe un trend ascendent, ceea ce conduce la potențiale riscuri la adresa stabilității financiare a țării.
Venituri prea mici
Creșterea datoriei publice vine pentru a acoperi necesarul de finanțare al statului, dat fiind că pensiile și salariile costă bugetul mai mult decât tot ce reușește să încaseze din taxe și impozite. Mai grav este că veniturile fiscale sunt mai mici decât cele de anul trecut, în timp ce cheltuielile publice cresc mult mai accelerat (salarii +20%, ajutoare sociale +10%). Potrivit datelor din execuția bugetară pe primul semestru, deficitul bugetar a crescut cu 63% față de perioada similară a anului trecut, până la circa 6,3 miliarde de euro. „Avem o problemă de fiscalizare, consumul crește, dar veniturile din TVA scad cu 4%. Nu văd reforme fiscale sau structurale, exact ceea ce avem nevoie!”, atrage atenția președintele AAFBR. În acest context, statul încearcă să crească veniturile bugetare prin majorarea acci-zei la combustibil, de la -1 septembrie, ceea ce va avea efecte în lanț în economie.
De asemenea, a redus la un minim istoric cheltuielile cu investițiile publice, la un nivel de doar 4 miliarde lei, cu 19% mai puțin decât anul anterior. La rândul lor, și investițiile străine directe au fost mai mici în prima jumătate a acestui an cu 13,4%, echivalentul a aproape 300 milioane euro. Mai trebuie menţionat că, în premieră istorică, banii trimişi acasă de românii plecaţi la muncă în străinătate au fost mai puţini decât banii alocaţi de firme, ca investiţii străine.
Românii se tem de scumpirea traiului
Posibilitatea creșterii costului de trai în următorul an reprezintă o îngrijorare pentru 29% din români, iar 15% din cei chestionați sunt îngrijorați că și-ar putea pierde locul de muncă, relevă un studiu realizat de compania de cercetare GfK, publicat ieri. „Creșterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de 29% din clienții români pe seama creșterii cheltuielilor cu utilitățile, peste media de 17% la nivel european, a costurilor cu locuința, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la bancă pentru achiziționarea unei locuințe (15%) și a cheltuielilor cu alimentele (12%).
Prin comparație, pentru respondenții din Europa, principalul motiv al creșterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile cu chirii sau rate pentru achiziția locuinței (19%) și de cheltuielile cu alimentația (19%)”, arată compania de cercetare. Totodată, ieșirea la pensie este un factor despre care 12% din respondenții din România consideră că le-ar putea afecta nivelul de trai, spre deosebire de media de numai 6% la nivel european. În plus, 7% din români iau în calcul posibilitatea ca, în perioada următoare, să primească mai puțini bani din străinătate și, astfel, nivelul de trai să fie afectat.
