Fiscul a înregistrat niscaiva rezultate doar în cazul câtorva controlaţi. „Aceştia nu au ştiut să se apere“, afirmă consultanţii fiscali.
La patru ani de la declanşarea verificărilor marilor averi – demarată în 2011 –, rezultatele semnificative întârzie să apară, confirmând astfel scepticismul manifestat de consultanţii fiscali la lansarea programului. Verificările au fost efectuate de 30 de inspectori ANAF și au privit 400 de persoane sau 300 de familii cu averi mari, de cel puţin 20 milioane de euro.
Eugen Şerban, director pentru verificări fiscale în cadrul ANAF, afirmă că au fost observate diferenţe mari între veniturile declarate, aflate la baza impozitelor plătite statului, şi cele reale, estimate pe baza bunurilor achiziţionate de cei verificaţi. „Problema pe care am identificat-o în cazul acestora a fost diferenţa semnificativă între veniturile aşteptate şi cele declarate. Sunt unele categorii de venituri pentru care ne aşteptam la o sumă mai mare a fi declarată sau alte categorii de venituri pentru care foarte puţine persoane au depus declaraţii sau declaraţiile au cuprins sume foarte scăzute“, a afirmat ieri directorul ANAF, în cadrul unui semniar dedicat controlului marilor averi. Şerban a menţionat că persoanele ţintite în programul extins au venituri de peste 10 ori mai mari sau chiar mai mult față de cele declarate.
Care sunt rezultatele
Potrivit directorului ANAF, în cazul a 11 persoane au fost emise avize de verificare şi doar la câţiva ajustările au fost semnificative. „Din cele 11, în unele cazuri avem ajustări semnificative, în altele verificările sunt în curs“, a spus el. Deşi este evident că rezultatele nu sunt senzaţionale, ANAF va adăuga celor 400 de persoane verificate alţi 4.800 de contribuabili bănuiiţi de neplata taxelor, urmând să fie alocaţi în operaţiune încă 120 de inspectori. Noul program va viza nu doar controlul fiscal, ci şi utilizarea altor instrumente şi tratamente de creştere a conformării voluntare.
Fiscul, cu mâna întinsă după informații
Potrivit unui raport publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ), HSBC Private Bank, filiala elveţiană a băncii britanice HSBC, a ajutat peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări să eludeze Fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor. Conform raportului, circa 220 de clienţi ai HSBC Elveţia, cu conturi totale de 1,3 miliarde dolari, au legătură cu România, iar 11 au cetăţenie sau paşaport românesc. În funcţie de suma totală depozitată în conturile HSBC din Elveţia în perioada 2006-2007, România ocupă locul 39, din 203 ţări, valoarea conturilor românilor ţinute la secret fiind de circa 1,3 miliarde de dolari, conform raportului publicat de ICIJ.
Potrivit jurnaliştilor de la Rise Project, fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc, reţinut la finele anului trecut în dosarul retrocedărilor ilegale de pădure, se numără printre românii care au avut conturi secrete la banca HSBC.
Suma maximă dintr-un cont al unui client cu legături în România a fost, în perioada analizată, de 829,1 milioane de dolari, se arată în raport. Deseori astfel de scurgeri de informaţii au fost folosite de autorităţile fiscale din anumite ţări pentru a obţine date despre cei verificaţi.
„Dacă (astfel de – n.red.) informaţii ajung la autorităţile fiscale ale ţării respective, se fac verificări. A existat un caz când o funcţionară a unei bănci elveţiene a fost plătită să dea o bază de date cu cetăţeni germani ce au conturi în Elveţia. Unele sume fuseseră impozitate în Germania şi erau depozitate în Elveţia din diferite motive, dar altele nu. S-au făcut corelaţii şi sumele din Elveţia nu au ieşit în unele cazuri la socoteală, caz în care s-au declanşat verificări amănunţite, s-au adus acuze de evaziune fiscală şi aşa mai departe“, spune consultantul fiscal Dan Schwartz, de la Scot & Company Consulting. Dacă Fiscul german cumpără astfel de baze de date, cel român aşteaptă să le primească de la alţii. ANAF nu are informaţii oficiale despre conturile bancare din străinătate ale românilor bogaţi, însă este interesată de obţinerea acestora, dacă sunt disponibile la nivelul agenţiilor fiscale din alte state, a spus ieri Şerban.
De ce nu funcţionează sistemul?
Practic, nu poţi acuza pe nimeni că într-o anumită perioadă a făcut achiziţii ce au depăşit valoric veniturile declarate dacă nu ştii ce bani lichizi deţinea la începutul perioadei persoana în cauză. „Poţi spune că ai câştigat bani din contrabandă cu carburanţi în perioada războiului din Iugoslavia şi ai ţinut banii la saltea. Deoarece au trecut peste 10 ani, fapta s-a prescris, la revedere, nu mai ai ce să îmi faci“, explică Gabriel Sincu, director în cadrul EY România. El crede că cei prinşi de Fisc „nu au ştiut să se apere cum trebuie“. „Sunt destul de greu de aplicat aceste prevederi fiscale, căci lipseşte un punct de referinţă. Acesta poate fi o amnistie fiscală, un mesaj de genul ce aţi făcut până acum v-am iertat, sau un moment la care să fii obligat să îţi declari averea şi începând de acolo să fii verificat cum ţi-ai mărit-o, legal sau ilegal“, explică el.
