Sumele achitate în relaţia dintre banca plătitorului cu cardul şi banca comerciantului vor scădea, începând din luna noiembrie, la 0,2-0,3% faţă de actualul nivel, de 1-1,2%.
Reducerea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru plăţile cu cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, măsură ce se va aplica începând din luna noiembrie, va duce la creşterea volumului de tranzacţii, dar băncile mici vor fi semnificativ afectate, susţin bancherii.
Comisioanele ce vor fi reduse sunt cele achitate de băncile comercianţilor celor emitente (băncile ce au emis cardurile persoanelor ce fac plăţile). Aceste comisioane sunt recuperate de băncile acceptatoare de la comercianţi şi reprezintă costuri indirecte pe care comercianţii le trec asupra cumpărătorilor.
Cine va suporta consecinţele
Ca de obicei când statul adoptă o măsură care le afectează profiturile obţinute, bancherii devin foarte critici. Aproape că ajung să zugrăvească peisaje apocaliptice cu bănci falite, clienţi care vor trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar în urma adoptării iniţiativei respective. „Impactul în ceea ce priveşte băncile este universal, fiecare bancă emitentă obţinea venituri din acest comision, care se reduce de cinci ori (…) Băncile mici, care sunt doar emitente, vor fi puse într-o situaţie delicată, multe nu vor mai găsi motivaţia în susţinerea acestui segment“, spune Cătălin Creţu, director regional Visa Europe.
La rândul său, preşedintele Comisiei de Carduri din cadrul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Septimiu Tulpan, consideră că diferenţa de venituri va fi suportată de client în final. „Diferenţa se va pune pe client. Nu văd cum această mutare a unor costuri către un client va mări utilizarea cardurilor la comercianţi, pentru că la un moment dat această pierdere de venituri trebuie să fie acoperită de undeva. Un alt efect va fi dispariţia unor jucători mici de pe piaţă, comasarea unor jucători de emitere de carduri, diminuându-se utilizarea cardurilor la comercianţi“, consideră Tulpan.
Plângerile băncilor sunt contraproductive căci băncile din statele dezvoltate pe plăţile electronice ar putea intra în doi-trei ani pe piaţa din România, doar printr-o notificare, pentru a-şi oferi serviciile pe segmentul cardurilor, luând locul instituţiilor de credit locale datorită costurilor mai mici, avertizează BNR. „Aş vrea să fim puţin mai realişti și să nu vă uitaţi în oglindă ca fiind doar prestatori de servicii cu carduri. Sunteţi prestatori de servicii financiare! Activitatea băncii nu este activitate de carduri, ci de prestare de servicii financiare şi în bilanţurile băncilor nu am văzut să fie pierdere. În general sunt profituri, ceea ce înseamnă că, potrivit legislaţiei, există posibilitatea de a încrucişa activităţile la nivelul băncilor astfel încât banca să devină profitabilă», spune Ruxandra Avram, şef serviciu în cadrul BNR.
Cât de profitabile sunt cardurile?
Cifre date publicităţii acum 2 ani de Consiliul Concurenţei au arătat că rata medie a profitului înregistrată în activitatea de emitere de carduri, în perioada 2009-2011, a fost între 62,1% şi 101,1%, pentru jumătate din băncile intervievate. Nivelul mediu al comisioanelor achitate de comercianţi către băncile acceptante a fost de 1,78% – 2,4% din valoarea tranzacţiei.
Comisionul interbancar în sistem MasterCard aplicabil în România (pentru cardul de debit cu chip) a crescut la 1,2%, nivel similar cu cel aplicabil în Grecia, peste cel din Belgia, Franţa, Italia, Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia, dar mai mic decât în Polonia. În ceea ce priveşte sistemul VISA, comisionul interbancar a fost de 1%.