Reducerea TVA la produsele agro-alimentare, băuturi nealcoolice și alimentație publică nemulțumește Executivul comunitar, care este îngrijorat de scăderea veniturilor bugetare. Consultanții fiscali spun că statul ar trebui să stimuleze investițiile directe, care au rol multiplicator în economie.
Vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Valdis Dombrovskis, a exprimat ieri preocuparea Executivului comunitar legată de decizia Guvernului de la București de a scădea TVA de la 1 iunie. “I-am ridicat premierului o serie de preocupări în privinţa planului Guvernului de a promova noul Cod Fiscal, astfel încât să reducă substanţial nivelurile TVA, măsură care, potrivit estimărilor Comisiei, are un efect fiscal substanţial negativ. Recomandarea noastră este să continue reducerea fiscalizării muncii, în special a salariilor mici și nu să se focalizeze pe taxele și impozitele cu impact direct pe creșterea economică și consum”, a spus Dombrovskis.
Consultatul fiscal, Gabriel Biriș, a decriptat limbajul de Bruxelles, precizând pentru „România liberă“ că Executivul comunitar este îngrijorată de scăderea veniturilor la buget prin reducerea TVA și prin prisma situației din Grecia. Temerea este că ar putea să crească deficitul. Biriș arată că măsurile care conduc la creșterea încasărilor la buget sunt stimularea investițiilor directe și reducerea evaziunii fiscale. “Dacă noi am finaliza autostrada Nădlac-Constanța, care este finanțată din fonduri europene, câștigurile la buget din crearea de locuri de muncă și din banii care s-ar duce în consum s-ar dubla față de cofinanțare. O astfel de investiție are rol de angrenare în economie. Pe de altă parte, deși reducerea TVA ajută la combaterea evaziunii fiscale, aceasta nu va scădea cu același procent cu care s-a redus TVA”.
Guvernul estimează că reducerea TVA la 9% pentru produse agro-alimentare, băuturi nealcoolice, sectorul de restaurante şi catering va avea un impact asupra bugetului de 18,25 miliarde lei cumulat până în 2018, acoperit prin veniturile suplimentare încasate de ANAF şi prin efectul multiplicator, așa cum rezultă din nota de fundamentare a proiectului de modificare a Codului Fiscal privind reducerea TVA de la 1 iunie.
Astfel, pentru a doua jumătate a acestui an, când va fi aplicată cota redusă de TVA, impactul asupra bugetului va fi de aproape 2,44 miliarde lei, pentru anul viitor de 5,17 miliarde lei, pentru 2017 de circa 4,78 miliarde lei, iar pentru 2018 de 5,86 miliarde lei.
Totodată, Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde lei în acest an, din care 3 miliarde lei au fost încasate suplimentar în primul trimestru, diferenţa de 2,5 miliarde lei urmând a fi obţinută până la sfârşitul primului semestru.
Pentru anul următor, ANAF ar urma să încaseze venituri suplimentare de 14 miliarde lei, iar în perioada 2017-2019 de 18 miliarde lei, ca un efect cumulat al mai multor măsuri şi acţiuni.
Ca urmare a măsurilor aplicate de Fisc în ultima perioadă şi pe viitor, inclusiv controale cu sancţiuni pentru neemiterea de bonuri fiscale, stimularea conformării voluntare şi a solicitării de către consumatori a bonurilor fiscale prin organizarea Loteriei fiscale, Guvernul se aşteaptă la o reducere a decalajului colectării TVA faţă de media Uniunii Europene cu 5-7 puncte procentuale în acest an, ceea ce va determina un plus de venituri de circa 4,5-6,2 miliarde lei.
Totodată, prin extinderea la nivel național a proiectului destinat prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, se estimează venituri în plus în acest an de circa 1 miliard de lei din impozitul pe venit şi 1,5 miliarde lei din contribuţii sociale.
Conformarea voluntară privind plata impozitelor ar urma să urce cu două puncte procentuale pe an, echivalentul a 3,2 miliarde lei, ajungând la 90% la finele anului 2018. Pentru anul curent, încasările din impozitul pe profit ar trebui să fie mai mari cu circa 2 miliarde lei pe acest scenariu.
