România finanțează din bani publici realizarea autostrăzii, după ce a pierdut sume importante pentru transport, de la bugetul UE, fiindcă nu a depus proiecte. Dacă vrem fonduri europene, mai avem de așteptat 35 de ani.
Premierul Victor Ponta a recunoscut, într-o intervenție televizată, că cea mai mare nerealizare în cei trei ani de guvernare este legată de problema infrastructurii, în special autostrăzile, şi că cel mai probabil porţiunea de autostradă Comarnic-Braşov se va construi cu bani de la buget, deși soluția este parteneriatul public-privat. ”Dacă mă duc la Transporturi, CNADNR, toţi îmi vor spune a doua zi ne ia DNA-ul. Suntem în blocaj, este un blocaj politico-instituţional de înţelegere politică. O vom face din buget, nu din bani europeni. Nu vom avea bani europeni pentru Comarnic-Braşov, nu ni se dau”, a afirmat Ponta la postul B1 TV. Însă, costurile ar mări deficitul bugetar.
De ce există doar două opțiuni pentru finanțarea autostrăzii, iar fondurile europene ies din ecuație? La sfârșitul anului trecut directorul Autorității de management pentru Programul Operațional Sectorial Transport, Marcel Boloș declara, pentru „România liberă“, că „Piaţa financiară din România nu este pregătită să aducă 1,8 miliarde euro pentru sectorul Comarnic-Braşov, ca să poată fi realizat în parteneriat public-privat. Norocul nostru este că proiectul se găseşte pe reţeaua TEN-T comprehensive (reţeaua extinsă trans-europeană). Spun «noroc» deoarece atunci când s-a iniţiat parteneriatul nu s-a avut în vedere această posibilitate”. Cu alte cuvinte, România putea solicita la timp finanțare europeană pentru construcția autostrăzii, dar nu a făcut-o.
Guvernul a solicitat fonduri europene pentru realizarea autostrăzii? Ce răspuns s-a primit de la Comisia Europeană (CE)? Întrebarea am adresat-o Ministerului Fondurilor Europene, care ne-a direcționat către cel al Transporturilor fiindcă: „În Master Planul General de Transport (MPGT) finanțarea secțiunii Comarnic-Brașov este prevăzută a se asigura în parteneriat public privat. Strategia de implementare a MPGT nu este încă finalizată, în prezent fiind consultări între Ministerul Transporturilor – responsabilul cu elaborarea acesteia și CE”. Reprezentanții executivului comunitar ne-au confirmat că autostrada poate fi finanțată din fonduri UE, dar printr-un program al cărui orizont este 2050: “MPGT al României va identifica investițiile necesare în acest sector. Prioritizarea proiectelor va ține cont de politicile europene din sectorul transporturilor, mai précis de rețeaua TEN-T și de viabilitatea economică a proiectelor. Prioritatea zero a UE este rețeaua TEN-T, care ar trebui să fie completată de statele membre până în 2030. Comarnic-Brașov este parte a acestei rețele. Proiectele din rețeaua TEN-T sunt într-adevăr eligibile pentru a obține finanțare europeană, dar acestea pot fi implementate într-un orizont larg de timp, până în 2050”.
Cu alte cuvinte, România, una dintre cele mai sărace țări ale UE a ajuns în poziția în care își finanțează de la buget construcția autostrăzilor, în vreme ce țările dezvoltate le-au realizat din fonduri UE. În plus, țara noastră a pierdut sume importante din alocarea financiară 2007-2014 pentru transporturi fiindcă nu a depus proiecte care să obțină bani europeni.
Ne ocolesc investitorii
Între timp, companii importante, cum ar fi Ford Craiova și Renault Dacia Pitești amenință că vor părăsi România din cauza stării proaste a infrastructurii de transport. Iar alți investitori nu se înghesuie să vină.
Reamintim faptul că, la începutul anului 2014, CNADNR a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Durata contractului de concesiune este de 30 de ani, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie este de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro. Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii a fost amânat de mai multe ori.
Studiile oficiale au arătat că lipsa autostrăzii cauzează zece decese suplimentare pe an pe DN1 şi o creştere a timpului de deplasare cu 100 de minute.
