O viitoare înțelegere cu instituția finaciară internațională este pusă sub semnul întrebării. Mediul de afaceri arată că, în lipsa acordului, ne-am putea împrumuta mai scump pe plan extern. Există însă și varianta ca statul să se împrumute pe plan intern.
Comisia Europeană (CE) și Fondul Monetar Internațional (FMI) s-au arătat îngrijorate că prevederile noului Cod Fiscal ar putea diminua încasările la buget și astfel deficitul bugetar ar atinge 3%. Acest lucru a făcut ca finalizarea actualului acord cu FMI și a memorandumului cu CE să nu fie certă. Recent, François Head, ofiţer de presă în cadrul ECOFIN a declarat în exclusivitate pentru România liberă că: “Programul va continua până în luna septembrie, dar nu va mai exista un program succesor”. Acesta a detaliat: “Un program succesor este, de regulă, considerat a fi o extindere a unui program curent de asistenţă sau un nou program, de acelaşi tip sau de altă natură (exemplu, o linie de credit preventivă. (…) Programul cu România va continua până în septembrie 2015 şi nu va mai fi extins sau urmat de un altul, în orice fel“.
Ce implicații ar avea absența unei înțelegeri cu Fondul? “În lipsa unui acord cu FMI trebuie să ne descurcăm singuri și să realizăm reformele și consolidarea fiscală. În plus, ni se va reduce cofinațarea fiindcă, în baza acestui acord, rata de cofinanțare a proiectelor europene a fost redusă de la 15% la 5%. Adică, va trebui să acoperim diferența de bani”, spune Gheorghe Ialomițeanu, deputat PNL, membru al Comisiei de buget-finanțe și fost ministru de Finanțe. Acesta arată că, pe de altă parte, ieșirea FMI ar transmite un mesaj piețelor financiare. “Este posibil ca unii investitori străini să iasă din România, iar alții care ar fi vrut să vină, să se orienteze către altă țară. De asemenea, va crește costul de finanțare. Iar faptul că suntem în apropierea Greciei poate complica situația”, susține Ialomițeanu. Fostul ministru de Finanțe este de părere că am mai avea nevoie de un acord cu FMI, însă unul asemănător cu cel pe care îl are Polonia – fără scrisori de intenție și fără evaluări periodice făcute în țară. Acesta atrage însă atenția că fără un acord cu FMI nu înseamnă că nu vom trebuie să respectăm legislația comunitară și că putem depăși deficitul. “Dacă Executivul reușește să demonstreze că măsurile privind noul Cod Fiscal sunt sustenabile și nu va fi depășită ținta de deficit acordul cu FMI va fi finalizat”, conchide Ialomițeanu.
Oamenii de afaceri susțin noul Cod Fiscal
Ciprian Dascălu, economistul șef al Ing Bank România, spune că FMI oferă consultanță valoroasă în implementarea politicilor fiscale și previne derapajele economice ce pot apărea într-un an electoral, așa cum va fi 2016 pentru România. “Economia noastră crește, cea europeană se așteaptă să își revină, iar cea americană are o creștere semnificativă. Sunt ceva riscuri legate de situația din Grecia și de încetinirea economiei chinezești. Însă condițiile finaciar-globale sunt relaxate. Dar, dacă se întâmplă ceva, fără un acord, cresc costurile de finanțare. Acordul este ca un certificat de garanție”, arată Dascălu.
Și Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) arată că fără un acord ne vom împrumuta mai scump, dacă Ministerul Finanțelor va apela tot la împrumuturi externe. “Însă, dacă ar oferi o dobândă mai bună românilor, s-ar putea împrumuta pe plan intern. Țări care au economii solide, cum este Japonia, au apelat la împrumuturi interne și sunt ferite de riscurile internaționale. Dacă dobânda ar fi atractivă, românii are scoate banii din depozitele bancare și i-ar investi în bonduri. Iar o parte din banii câștigați din dobândă ar intra în consum”, este de părere Pârvan. Acesta spune că mediul de afaceri susține măsurile de scădere a fiscalității, prevăzute în noul Cod Fiscal.
“Economia trebuie să se miște. Iar UE ce interes ar avea să se reducă fiscalitatea atâta timp cât se dorește unificarea fiscală, iar contribuția României la bugetul comunitar se calculează pe baza TVA? Pe de altă parte, o țară cu fiscalitate scăzută este atractivă pentru investitori ceea ce poate presupune ca unele companii să se mute din vest în România. Ni se tot spune că va fi afectată stabilitatea și vom avea deficit de 3% în 2016. Dar Franța care va ajunge la această țintă de deficit abia în 2017?”, arată secretarul general al AOAR. Pârvan spune că economia românească trebuie privită dincolo de cifre și de datele referitoare la macrostabilitate. “Pentru a avea o economie performantă trebuie să revigorăm producția. Fiindcă o țară care nu produce nu are ce vinde”, spune reprezentantul AOAR.
