Mediul de afaceri se arată optimist în ceea ce priveşte evoluţia economiei româneşti în acest an. Speranţa este legată de creşterea consumului, în vreme ce temerile se concentrează pe posibile turbulenţe ce ar putea afecta exporturile, dar şi posibile decizii cu caracter populist, luate în an electoral.
„2016 ar putea fi anul în care economia românească, susţinută de creşterea consumului, ar putea înregistra cele mai bune performanţe de după 2009, însă perspectivele pozitive sunt condiţionate de evoluţia fiscalităţii şi de perspectivele unui an în care “zgomotul“ politic, generat de alegerile locale şi generale, ar putea influenţa evoluţia pieţei valutare, un factor important într-o economie bazată în mare parte pe importuri. Acestea sunt, în esenţă, rezultatele barometrului semestrial privind aşteptările economice, realizat de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin.
Potrivit sondajului realizat în rândul oamenilor de afaceri, la întrebarea „Cum vedeţi evoluţia economică a României în 2016“, procentul celor care estimează un trend pozitiv este de 57%, în timp ce 28% văd o evoluţie temperată, şi numai 15% întrezăresc o evoluţie negativă. Comparativ cu barometrul economic din 1-15 iunie 2015, procentul investitorilor care văd viitorul în culori sumbre a scăzut de la 33 la 15%, în timp ce estimările rezervate au avansat de la 18% la 28%.
„Datele Institutului Naţional de Statistică arată că antreprenorii au un optimism moderat, în sensul că nu se întrevede o creştere importantă a numărului locurilor de muncă. Însă, la nivelul mediului de afaceri există un optimism care se bazează pe prognozele Fondului Monetar Internaţional şi ale Comisiei Europene, care indică o creştere a PIB-ului la 3,9%-4,1%. Semnul nostru de întrebare este legat însă de contribuţia industriei la creşterea economică. E clar că în ultimii ani industria deşi a rămas un contributor net la creşterea economică, şi-a încetinit ritmul de susţinere. Nu mai realizează salturi importante de la un an la altul“, a precizat, pentru „România liberă“, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Acesta arată că în 2016 din creşterea de 4,1% a PIB, industria ar contribui cu 1,2%. „Avem potenţial, dar acesta este legat de exporturi. Adică industria nu are cerere internă pe măsura creşterii, care este potenţial posibilă. Iar dacă exporturile vor fi afectate de conjuncturi externe României, şi să nu uităm că peste 70% exporturile le realizăm în UE, dacă zona euro scârţâie, afectează şi România“, explică reprezentantul AOAR.
Ce riscuri există
Principalele motive de optimism ale oamenilor de afaceri, potrivit barometrului de opinie, ţin de evoluţia consumului, susţinut de reducerea TVA, scăderea costului carburanţilor şi dezgheţarea relativă a finanţărilor bancare. Barometrul a fost realizat în perioada 1-20 decembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. Există însă şi anumite temeri. „Un semn de întrebare este ce va face Dacia, care a anunţat că îşi reduce producţia în ţara noastră fiindcă vânzările de aici sunt scăzute.
Pe de altă parte scandalul Volskvagen ne va afecta deoarece multe companii autohtone livrează diverse componente gigantului german, care a anunţat că îşi ajustează investiţiile pentru a putea suporta şocul. Partea pozitivă este că preţul petrolului şi al energiei va rămâne scăzut. Însă va veni o presiune pe creşterea forţei de muncă odată cu creşterile salariale anunţate“, este de părere Pârvan. Acesta spune că statul ar trebui să intervină prin pârghii fiscale pentru creşterea numărului de angajaţi. „Economia nu poate fi susţinută de 4 milioane de salariaţi, la o populaţie de 19 milioane de persoane. Avem acelaşi număr de angajaţi ca şi Ungaria care este o ţară mult mai mică decât a noastră“, arată reprezentantul AOAR.
În schimb, cei chestionaţi de KeysFin se arată îngrijoraţi de posibilele decizii cu caracter electoral pe care autorităţile ar putea fi tentate să le ia în 2016, an în care avem atât alegeri locale, cât şi parlamentare. „Izbucnirea unor scandaluri politice în preajma alegerilor ar putea afecta în mod negativ imaginea României, iar piaţa valutară va simţi primul impact – speculatorii vor forţa euro, iar ieşirea cursului valutar de pe tendinţa pozitivă din 2015 va influenţa în mod semnificativ costurile din economie, consumul şi încrederea cosumatorilor“, afirmă analiştii KeysFin.
